Fostul mare fotbalist al Barcelonei, câștigător al „Balonului de Aur” în 1960, Luis Suarez Miramontes a încetat din viață, duminică, 9 iulie, la vârsta de 88 de ani.
A fost și a rămas mult timp unul dintre simbolurile Barcelonei, clubn pentru care a evoluat 1955 și 1961. În 1960, fostul mare mijlocaș ofensiv reușea să câștige Balonul de Aur, distincția supremă pentru un jucător. Spaniolul își adjudeca prestigiosul trofeu după ce le-a luat fața lui Ferenc Puskas (Real Madrid) și Uwe Seeler (Hamburg).
După perioada petrecută în tricoul blau-grana, mijlocașul a mai evoluat pentru Inter Milano și Sampdoria. Luis Suarez Miramontes a fost primul jucător spaniol transferat în Serie A – avea să meargă și să câștige două Cupe ale Campionilor Europeni la Inter, care l-a cumpărat pentru 200.000 de lire italiene (n.r. – unitatea monetară oficială a Italiei între 1861 și 2002).
A jucat contra României
După ce a atârnat ghetele în cui, spaniolul a antrenat echipe precum Inter, SPAL, Sampdoria, Deportivo, Albacete și echipa națională a Spaniei. Luis Suarez Miramontes a jucat împotriva României lui Titi Teașcă.
Spania a cucerit primul titlu european în 1964, în perioada marelui Luis Suarez Miramontes. În 1962, Spania pornea în preliminariile pentru Campionatul European cu un meci contra României. „Tricolorii” erau antrenați de Titi Teașcă, iar căpitan era Titus Ozon. Spania, cu Luis Suarez Miramontes pe teren, s-a impus cu un autoritar 6-0.
Barca l-a luat de la Deportivo
În 1954, Luis Suarez Miramontes avea doar 19 ani și debuta în Primera pentru Deportivo La Coruna. Debutul n-a fost fericit. Deportivo suferea o înfrângere usturătoare chiar în fața Barcei, scor 1-6, echipă care avea să-l cumpere și unde avea să facă proba marelui său talent.
Imediat după ce l-au luat la finalul acelui sezon, Barca l-a trimis pentru un stagiu la Espana Industrial, sa-si faca rodajul. „Luisito”, așa cum l-au alintat fanii, a revenit după câteva luni, iar din din ’55 până în ’61 a jucat doar în „azul-grana”, atingând gloria absolută.
Viteza, forța, schimbările de ritm, centrarea, privirea permanent ridicată spre coechipieri și tehnica de „bijutier” i-au adus magicianului de pe Camp Nou supranumele „Arhitectul”. „Socioșii” vorbeau despre el că ar fi putut juca fotbal chiar și în costum, atât de grațios era. Întotdeauna părăsea terenul cu echipamentul impecabil…