Pericolul unei recesiuni economice se resimte din ce în ce mai mult în statele vest-europene. Economia locală pare a fi mai la adăpost, însă nu va fi ferită în totalitate de efectele negative ale crizei globale.
Efectele pe termen scurt ale crizei financiare, cum ar fi împrumuturile tot mai scumpe, au început să fie simţite şi în Romånia. Urmează să ne confruntăm cu cele pe termen mediu şi lung. Dificultăţile de finanţare îşi pun deja amprenta mai ales asupra marilor proiecte de investiţii. Treptat, însă, problemele vor fi resimţite şi la nivelul companiilor mici şi mijlocii. Peste 80% dintre IMM-uri consideră că instabilitatea financiară din acest moment îşi va face simţite efectele abia în 2009. Aceasta nu este, însă, singura problemă. Accesul la resurse prin aportul de capital privat din partea fondurilor investiţii va fi mult mai dur negociat, ca şi preluările efectuate de investitorii strategici. În condiţiile în care cumpărătorii vor dicta în piaţă, reversul medaliei poate fi scăderea numărului tranzacţiilor, nu doar a valorii lor. „Există şi posibilitatea ca potenţialii vånzători să aştepte, în condiţiile în care preţurile scad, ceea ce poate fi în dezavantajul fondurilor de private equity“, explică Cristian Nacu, vicepreşedinte al companiei de asset management Enterprise Investors. Pånă la sfårşitul anului, însă, investiţiile vor fi aproape integral îngheţate. Piaţa va cunoaşte o scădere accentuată şi apoi o stagnare, pånă în momentul în care noile condiţii macroeconomice vor fi reflectate în evaluarea companiilor.
Reacţia investitorilor locali este crucială
Numai cånd scăderea valorii companiilor şi a activelor va fi acceptată de vånzători, piaţa de fuziuni şi achiziţii îşi va reveni. „Mă aştept ca acest proces să dureze cel puţin şase luni, iar activitatea de investiţii şi M&A (n.r. mergers & aquisitions – fuziuni şi achiziţii) să crească în a doua jumătate a anului 2009“, spune Dan Lupu, CFA, director de investiţii la Intel Capital. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia, spune că, în momentul de faţă, mai importante decåt banii care vor intra sau nu în ţară sunt performanţele de care vor fi capabili investitorii deja prezenţi. „Mittal a scăzut afacerile la jumătate, în schimb Renault (n.r. care a fost nevoit să anunţe întreruperea temporară a producţiei timp de patru zile la Dacia, pentru a se adapta cererii comerciale) are un produs foarte bine adaptat la o astfel de perioadă de recesiune“, explică acesta.
TENDINŢE Pe termen mediu şi lung, efectele crizei financiare asupra companiilor se traduc prin scăderea valorii activelor, reducerea numărului de achiziţii şi necesitatea adaptării la noile condiţii de finanţare.
Atacul speculativ asupra leului, majorarea forţată a dobånzilor bancare şi, bineînţeles, căderea accentuată a pieţelor de capital sunt doar efectele imediate, pe piaţa autohtonă, ale crizei financiare care s-a instaurat la nivel mondial. Urmează cele pe termen mediu şi lung, care vor avea implicaţii mai adånci, mergånd pånă la schimbarea modelelor de business, spun analiştii. „Desigur, situaţia actuală este excepţională, nu doar prin întinderea, contaminarea galopantă şi profunzimea straturilor afectate de criză, ci şi prin gradul extrem de impredictibilitate. De aceea, previziuni cu pretenţii de certitudine sunt dintru început excluse“, spune Adriana Gaşpar, partener senior al casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. „Este posibil ca pentru Romånia efectele derapajului sistemului financiar să se resimtă atenuat şi diferit în raport cu ţările aflate în epicentrul crizei. Datele economice particulare ale Romåniei, pånă nu demult considerate un dezavantaj, i-ar putea conferi acesteia o rezistenţă mai bună la anumite efecte ale crizei“, adaugă Adriana Gaşpar.
Probleme majore de finanţare
Dificultăţile de finanţare au început deja să-şi pună amprenta mai ales asupra marilor proiecte de investiţii. Unul dintre cele mai importante – posibila deschidere a unui combinat siderurgic de către austriecii de la Voestalpine – a fost amånat cu cel puţin un an. Treptat, însă, problemele vor fi resimţite şi la nivelul companiilor mici şi mijlocii. „Peste 80% din IMM-uri consideră că instabilitatea financiară din acest moment îşi va face simţite efectele abia în 2009, cånd multe companii mici şi mijlocii vor avea probleme de supravieţuire“, spune Petre Marian Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Romån. Reprezentantul patronatului adaugă că cele mai expuse riscului sunt start-upurile care, avånd un rulaj foarte mic, nu deţin resursele necesare pentru a trece printr-o perioadă de recesiune.
Aceasta nu este însă singura problemă. Accesul la resurse prin aportul de capital privat din partea fondurilor de investiţii va fi mult mai dur negociat, ca şi preluările efectuate de investitorii strategici. „O să vedem un «buyers’ market», adică valoarea activelor o să scadă în următoarele luni, şi multe tranzacţii care nu s-au realizat în trecut din cauza pretenţiilor prea mari din partea vånzătorului se vor face acum“, afirmă Markus Piuk, equity partner al casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii. Eventualele oferte de achiziţii vor veni în special din partea companiilor cu lichidităţi ridicate, cum ar fi giganţii energetici din vestul Europei. Foarte probabil că, în viitorul apropiat, sectorul energetic va fi unul dintre puţinele cu o activitate ridicată în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor. „Cred că este firesc să spunem că, pentru viitorul apropriat, în toată Europa (inclusiv Romånia), dacă nu în toată lumea o să vedem clauza «subject to financial close» (cu condiţia de a obţine finanţarea), din nou, în toate tranzacţiile de M&A“, adaugă Piuk.
Tranzacţii blocate pånă la sfårşitul anului
În condiţiile în care cumpărătorii vor dicta în piaţă, reversul medaliei poate fi scăderea numărului tranzacţiilor, nu doar a valorilor. „Există şi posibilitatea ca potenţialii vånzători să aştepte, în condiţiile în care preţurile scad, ceea ce poate fi în dezavantajul fondurilor de private equity“, explică Cristian Nacu, vicepreşedinte al companiei de asset management Enterprise Investors. „Probabil că preţurile tranzacţiilor vor mai scădea, pentru că tocmai posibilitatea de a face leverage a fost cea care a dus preţurile la multipli de care altfel nici nu puteai să te atingi. Pe de altă parte, fondurile de investiţii vor fi unele dintre puţinele surse de finanţare disponibile“, adaugă Nacu.
Pånă la sfårşitul anului, însă, investiţiile vor fi aproape integral îngheţate. „Pentru cele mai multe dintre investiţiile programate pentru ultimul trimestru al anului 2008 şi prima parte a anului viitor, s-a trecut de la recomandarea «cumpără» la ordinul «păstreaz㻓, spune Adriana Gaşpar, care adaugă că „vor continua, însă, investiţiile de necesitate şi investiţiile irezistibile şi sunt de aşteptat operaţiuni de preluare oportuniste, ca şi achizitii conjuncturale.“ Unul dintre primele semne vine din partea dezvoltatorului imobiliar RED Management Capital, care a anunţat că sistează vånzarea proiectelor de pe piaţa romånească. „Sectorul imobiliar nu se poate disocia de criza economică recentă; sentimentul general de nesiguranţă din domeniul financiar va influenţa cu certitudine şi deciziile luate de dezvoltatori şi finanţatori deopotrivă“, spune Teodor Pop, managing partner RED. Blocajul pieţei imobiliare va determina o reacţie în lanţ. „Sectoarele cele mai afectate vor fi cele legate de piaţa imobiliară (dezvoltatori, materiale de construcţie, distribuţie de materiale de construcţie, mobilă, aparatură electrică/electronică) şi cel al serviciilor financiare (bănci, brokeri de credite)“, apreciază Dan Lupu, CFA, director de investiţii la Intel Capital.
Reducerea consumului ieftineşte petrolul
Piaţa va cunoaşte o scădere accentuată şi apoi o stagnare, pånă în momentul în care noile condiţii macroeconomice vor fi reflectate în evaluarea companiilor. Numai cånd scăderea valorii companiilor şi a activelor va fi acceptată de vånzători piaţa de M&A îşi va reveni. „Mă aştept ca acest proces să dureze cel puţin şase luni, iar activitatea de investiţii şi M&A să crească în a doua jumătate a anului 2009“, adaugă directorul Intel Capital.
Scăderea valorii companiilor nu este o idee cu care antreprenorii autohtoni să se împace prea uşor. Vor fi, însă, nevoiţi să o accepte. „Se vorbeşte, deja de un an, de epoca activelor tot mai ieftine şi a banilor tot mai scumpi, dar în context mai larg vorbim de o nouă paradigmă de business, şi important este cum se vor adapta companiile romåneşti la noile modele de business“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Romånia. În opinia acestuia, mai importante decåt banii care vor intra sau nu în ţară sunt performanţele de care vor fi capabili investitorii deja prezenţi. „Mittal a scăzut afacerile la jumătate, în schimb Renault are un produs foarte bine adaptat la o astfel de perioadă de recesiune“, explică Pogonaru.
Reducerea consumului la nivel mondial a dus deja la ieftinirea materiilor prime, de pe piaţa cărora au fugit speculatorii. Preţul barilului de petrol a coboråt la jumătate faţă de primul semestru al anului, fiind cotat sub 70 de dolari. De aici ar putea rezulta un mecanism de autoreglare a pieţei, scăderea preţului la utilizatorul final ducånd la o creştere a vånzărilor. Practic, nu există o soluţie magică pentru ieşirea din criză, ci doar o adaptare a pieţei la noile condiţii.
«Datele economice particulare ale Romåniei, pånă nu demult considerate un dezavantaj, i-ar putea conferi acesteia o rezistenţă mai bună la anumite efecte ale crizei.»
Adriana Gaşpar, partener senior NNDKP
«Probabil că preţurile tranzacţiilor vor mai scădea. Fondurile de investiţii vor fi unele dintre puţinele surse de finanţare disponibile.»
Cristian Nacu, vicepreşedinte Enterprise Investors
The Great DepreSsion
Criza industrială din 1929 a dus la prăbuşirea principalului indice american, Dow Jones Industrial Average (DJIA). În decurs de trei ani, indicele a pierdut aproximativ 85% din valoare, coborånd de la 381 de puncte pånă la 60 de puncte.
Subprime
Criza declanşată de piaţa ipotecară secundară (subprime) a dus la o avalanşă de falimente şi naţionalizări peste tot în lume. Indicele DJIA a pierdut 35% din valoare în primele zece luni ale anului în curs, ajungånd pånă la 8,519 puncte.
80% din IMM-uri consideră că instabilitatea financiară îşi va face simţite efectele abia în 2009, cånd multe vor avea probleme de supravieţuire
ISTORIC / LECŢIILE TRECUTULUI
1929 – 1933: MAREA CRIZA, determinată de supraproducţia înregistrată de economia americană a pornit cu prăbuşirea bursei de pe Wall Street, urmată de căderi în lanţ ale băncilor. Indicele Dow Jones Industrial Average nu şi-a mai revenit la valorile de dinainte de „joia neagră“ din octombrie 1929 decåt în anul 1954.
1973 – 1979: CRIZA PETROLULUI a pornit tot din Statele Unite, însă pe fond politic, atunci cånd statele arabe membre ale OPEC au instaurat embargo, ca răspuns la ajutorul acordat israelienilor de către americani. Totuşi, decizia a găsit teren favorabil declanşării unei crize mondiale, pe fondul unei inflaţii generalizate la nivelul economiilor dezvoltate.
1986 – 1989: CRIZA SISTEMULUI DE ECONOMISIRE – CREDITARE a plecat de la liberalizarea activităţii acestora fără a le reglementa suficient, ceea ce a dus la investiţii imobiliare riscante din partea acestor instituţii financiare. În plus, activitatea acestora a fost marcată de fraude şi abuzuri de poziţie din partea unor funcţionari.
BUBBLE-UL JAPONEZ s-a manifestat pe fondul creşterii economice a statului asiatic din perioada 1986 – 1990, ceea ce a determinat o creştere a preţului activelor imobiliare şi a titlurilor tranzacţionate pe bursă pånă la valori fără precedent. Cauza crizei pleacă de la decizia postbelică a Japoniei de a încuraja economisirea. Surplusul de bani în bănci a determinat o ieftinire a creditelor. În ultimă instanţă, companiile japoneze au avut un avantaj competitiv, printr-o capitalizare mult mai uşoară, iar produsele acestora s-au ieftinit şi mai mult. Surplusul de bani s-a îndreptat spre speculaţii bursiere şi, inevitabil, a dus la prăbuşirea pieţei de capital.
1997 – 1998: CRIZA ASIATICA mai este cunoscută şi sub numele de „criza FMI“. A pornit din Thailanda, pe fondul deciziei guvernului de a liberaliza moneda pentru a contracara supraîncălzirea determinată de sectorul imobiliar. Pe fondul datoriei financiare externe excesive, măsura a aruncat ţara în colaps, molipsind toate economiile din zonă. Severitatea crizei a determinat intervenţia Fondului Monetar Internaţional, care a propus un plan de redresare de 40 de miliarde de dolari, în schimbul adoptării unor reforme economice drastice.
2000 – 2002: DOT COM BUBBLE, criză determinată de expansiunea speculativă a valorii companiilor dintr-un domeniu complet nou, cel al internetului. Preţurile acţiunilor acestor companii pe bursele de valori au crescut foarte puternic începånd cu 1995. Faptul a determinat managerii şi acţionarii să se concentreze aproape exclusiv asupra creşterii valorii titlurilor, în detrimentul dezvoltării unor modele viabile de business. Între timp, banca centrală americană începuse să crească dobånzile, iar economia dădea semne de încetinire. Pe 10 martie 2000, indicele NASDAQ, care abunda de companii din domeniul tehnologiei, a ajuns la maximul istoric. A urmat o corecţie pe care acum analiştii o consideră normală, dar, la acea dată, cuplată cu unele informaţii, cum ar fi cea din procesul statului american împotriva Microsoft, potrivit căreia compania de software ar fi urmat să fie declarată monopol, a dus la prăbuşirea pieţei.
