va ajunge la circa noua milioane de euro, potrivit estimarilor Patronatului National al Viei si Vinului. Consumul a crescut de mai bine de doua ori din 2001, motiv bucurie pentru producatorii autohtoni. Denumita mai corect vin spumant (pentru a evita trimiterea la regiunea Champagne din Franta, care are exclusivitate asupra denumirii), bautura pare ca seduce tot mai multi consumatori. Totusi, spumantul reprezinta doar 40% din totalul vanzarilor de vinuri efervescente. Restul este ocupat de "ruda
va ajunge la circa noua milioane de euro, potrivit estimarilor Patronatului National al Viei si Vinului. Consumul a crescut de mai bine de doua ori din 2001, motiv bucurie pentru producatorii autohtoni. Denumita mai corect vin spumant (pentru a evita trimiterea la regiunea Champagne din Franta, care are exclusivitate asupra denumirii), bautura pare ca seduce tot mai multi consumatori. Totusi, spumantul reprezinta doar 40% din totalul vanzarilor de vinuri efervescente. Restul este ocupat de „ruda saraca” a sampaniei, anume vinul spumos. Acesta este obtinut prin adaugarea artificiala de bioxid de carbon, spre deosebire de metoda traditionala, „champenoise”, care presupune provocarea fermentarii naturale. Rezultatul este o bautura mai ieftina si de o calitate inferioara spumantului. De multe ori, aceasta primeste diferite arome de fructe. „Credem ca, asa cum sunt si tendintele mondiale, urmeaza un reviriment al pietei de spumant, consumatorul indreptandu-se catre produsele realizate in mod traditional prin fermentatie naturala si fara adaosuri”, se arata optimist Mihai Chitic, directorul comercial al societatii Cramele Prahova, care detine cel mai vechi producator de vin spumant din tara, casa de vinuri Rhein, din localitatea Azuga. Potrivit unor estimari, romanii ar putea savura circa 2,3 milioane de sticle de spumant in 2004, in crestere cu 10% fata de 2003. Succesul sezonului se va vedea insa la mijlocul lunii ianuarie 2005, cand se vor incheia cele doua luni de vanzari nebune din perioada Sarbatorilor. In aceasta perioada se vinde 60% din totalul sampaniei. Tocmai caracterul sezonier al bauturii cu bule ii nemultumeste pe producatori. Ei arata cu degetul catre situatia din Franta, Italia sau Spania, unde se bea sampanie in mod curent, pe tot parcursul anului. Din aceste tari provin si majoritatea importurilor de spumant, care au cumulat anul trecut aproape 750 de mii de dolari. Aceste produse acopera segmentul superior, cu preturi de import de peste opt dolari. Segmentul economic este ocupat in special de vinul spumos, iar sampania ocupa segmentul median.”Productia romaneasca de vin spumant, metoda traditionala (a doua fermentatie in sticla), de calitate superioara, provine de la cei patru producatori importanti: Jidvei, Veritas Panciu, Zarea (detinuta acum de Karom Drinks) si Cramele Prahova. Potrivit lui Basil Zarnoveanu, acestia pierd teren in fata noilor jucatori, cu metode de productie mai economice, precum fermentarea in rezervoare: Astese (marca Angelli) si Karom (marca Faber).
Accizele ar putea strica planurile producatorilor
Producatorii de vin spumant si spumos au insa probleme comune, ce ameninta dezvoltarea ulterioara a sectorului. Una dintre acestea este regimul taxelor. „Speram ca Ministerul Finantelor Publice isi va mentine promisiunea, indiferent de ministrul titular, de a elimina accizele de la 1 iulie 2005 pentru spumoase si spumante. Aceste bauturi sunt produse fermentate, obtinute exclusiv pe baza de vin, iar in majoritatea tarilor producatoare din UE, ele nu sunt accizate”, spune Ion Dobronauteanu, presedinte Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), structura care reuneste toti actorii de pe piata.Daca importurile de spumant sunt in crestere de la un an la altul, exporturile nu acopera nici macar 10% din volumul acestora. Sampania romaneasca este un produs ieftin pe rafturile occidentalilor sau ale vecinilor nostri, pretul de import fiind de aproape 5 dolari, in timp ce sampania frantuzeasca are valori de peste 20 de doari pe litru, iar cea germana ajunge la 40 de dolari. Doua destinatii au fost mai importante anul trecut: Serbia si Muntenegru si Danemarca. Din pacate, destinatiile exporturilor romanesti de sampanie se schimba de la un an la altul, fapt care face dificila impunerea marcilor noastre. Astfel, acum doi ani, SUA erau ce mai buna piata de export pentru sampania romaneasca, dar in 2001 Austria si Japonia dominau clasamentul. „Importul continua sa creasca, in special pentru sampania din Franta, dar nu sunt de neglijat importurile de spumante din Italia (gen Asti spumante), de Sekt (Henkell, Nymphenburg) din Germania sau de Cava (Frexeinet) din Spania, spune Basil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Vin.Pe termen mediu, producatorii autohtoni se bazeaza tot pe piata interna. Aici, marcile lor sunt bine cunoscute, iar concurenta este (inca) destul de lejera. Conditia esentiala pentru cresterea pietei ramane totusi motivatia consumatorilor de a desface o sticla de sampanie…
Productia si-a revenit din mahmureala
Vinul spumant face casa buna cu sarbatorile
Vanzari (15.11 15.01) 60% din total
Consumul intern (media 2002- 2004) 2,1 mil. sticle
Valoarea pietei (2004) 8 mil. euro
Exporturi in 2003 4.129 USD
Importuri in 2003 745.107 USD
· Vanzarile de vin spumant (sampanie) au crescut in ultimii patru ani. Reprezentantii industriei spun ca investitiile in tehnologie si marketing, dar mai ales cresterea economica au stimulat apetitul consumatorilor.
· Vinul spumos, cu adaos de bioxid de carbon, este preferat datorita preturilor mai mici la care se vinde. Aceasta bautura reprezinta 60% din vanzarile totale de vinuri efervescente, categorie care mai cuprinde si sampania sau vinul spumant.
· Importul continua sa creasca, in special pentru sampania provenita din Franta. Ca surse ale importurilor, urmeaza Italia, Germania si Spania.