In conditiile profesionalizarii armatei, optimizarea selectiei si recrutarii resurselor umane a devenit piatra de incercare pentru Directia de resurse umane a MApN. Alegerea unor persoane cu pregatire si competente sub standardele valorice impuse de responsabilitatile acestei profesii ar putea afecta capacitatea de aparare a tarii. Relatiile stabilite in ultimii ani cu armatele occidentale au scos in evidenta, prin comparatie, si mai mult, din nefericire, deficientele sistemului romanesc de selectie si perfectionare:
q reglementari depasite de transformarile organismului militar;
q contradictii intre diferitele acte normative ce reglementeaza activitatea armatei;
q viitorul organismului militar nedefinit ca urmare a crizei de fonduri;
q modalitati nestatuate de promovare a profesiei militare in mediile civile .
Atat in liceele militare, cat si in academiile si scolile militare de maistri, se constata o demotivare a elevilor si studentilor fata de profesia aleasa. Fundamentarea deciziei de a urma cariera militara pe o justificare extrinseca, comunicarea deficitara asupra realitatii din institutiile de invatamant si armata si lipsa informatiilor privind proiectele posibile de cariera explica scaderea atractiei tinerilor fata de acesata profesie.
Starea actuala a sistemului de promovare a profesiei militare, recrutare si selectie evidentiaza, pe de alta parte, o serie intreaga de limite care afecteaza eficienta procesului si, implicit, calitatea candidatilor:
q nu exista o strategie globala de promovare a profesiei in mediile civile;
q oferta de pregatire pentru cariera militara, prin sistemul de invatamant, este insuficient cunoscuta;
q verificarea traditionala a cunostintelor si aptitudinilor nu reprezinta garantia ca un candidat care a trecut toate probele va fi si un bun militar;
q constrangerile contractului semnat la o varsta la care tanarul nu si-a definit clar interesele sau idealurile deformeaza ulterior relatiile si motivatiile profesionale.
Spre deosebire de vremurile trecute, cand armata garanta siguranta locurilor de munca de la intrarea intr-o scoala de pregatire, pana la iesirea la pensie, in ultimul timp, tot mai multi militari cauta alternativa de lucru pe piata civila.
Pentru acoperirea zonelor de la baza piramidei cu resurse performante, dar si pentru realizarea unor supape de eliminare a surplusului, care tinde sa faca presiuni la jumatatea acesteia, directia de resort a conceput un sistem modern de promovare a profesiei, recrutare si selectie.
Abordarea problemei selectiei, in stransa corelatie cu obiectivele procesului de invatamant, a condus la proiectarea modelului ofiterului, maistrului militar, subofiterului si militarului angajat pe baza de contract, ceea ce impune ca produsul final al formarii sa se apropie cat mai mult de deziderat. Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost concepute birouri de recrutare si selectie, care vor incepe sa functioneze in toate judetele, si trei centre zonale de selectie si orientare a caror activitate se va desfasura in mod constant in cadrul liceelor militare. In structura de concepere si implementare a noii strategii au fost adusi ofiteri cu un palmares profesional foarte atractiv chiar si pentru „vanatorii de capete”. Si pentru ei proiectul lansat este inedit. Rezultatele din toamna vor fi singurele in masura sa arate daca provocarea a fost pe masura puterilor de la Directia management resurse umane.     

Col. George Diga, seful sectiei de recrutare, selectie si promovare a profesiei militare din Directia managementul resurselor umane
„Evaluarea rezultatelor admiterii in institutiile de invatamant militar indica o scadere constanta a numarului de candidati, cat si a calitatii acestora. Cauza principala o reprezinta aparitia pe piata muncii a unor profesii mult mai bine platite. Tinerii sunt atrasi acum de spiritul de aventura, castiguri imediate si de o anumita pozitie in ierarhia sociala. Aceste lucruri ar trebui percepute si de noi in conceperea unei noi strategii de recrutare. Profesia militara trebuie vanduta ca o marfa. Daca este buna, candidatul se indreapta spre ea. De aceea, selectia trebuie orientata pentru a veni in intampinarea celui care va fi ofiter sau angajat ca personal civil.”

Exista si un alt fel de tranzitie
Locotenentul Iliuta Vlad este primul absovent al Scolii militare de aplicatie din Franta. Fara date exacte asupra traseului profesional, numirea sa, la numai 28 ani, intr-una din directiile centrale ale MApN ar putea surprinde totusi. In 1989, a absolvit Liceul militar Dimitrie Cantemir de la Breaza. Trei ani mai tarziu, a terminat Scoala militara de la Sibiu. La scurt timp, i s-a ivit ocazia sa se specializeze la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, intr-un domeniu care-l pasiona cu adevarat, sociopedagogia.
„Cand am fost selectionat, in final, de atasatul militar al Frantei, pentru a participa la programul de gestionare a resurselor umane, sunt convins ca mi-a facut o proiectie in cariera pentru a evalua daca investitia este buna. Pregatirea mea anterioara l-a convins ca trebuie sa fiu compatibil cu colegii pe care urma sa-i intalnesc in Franta.” Iliuta Vlad a fost singurul european din grupa formata, in afara, desigur, de colegii sai francezi. „Acolo am descoperit o alta lume si o alta armata. Nu as putea sa spun ca sistemul lor este mai bun, dar l-am putut cunoaste indeaproape, in functiune si in stare de normalitate. Si armata Frantei este in tranzitie, in transformare continua, deoarece s-a trecut la un program amplu de profesionalizare pana in anul 2002. Acolo, exista insa o traditie a gestionarii resurselor umane si de aceea sistemul merge bine.”
Numirea sa, la Bucuresti, dupa incheierea stagiului de specializare in strainatate, a insemnat nu numai alegerea unui drum nou in cariera, ci si asumarea conceperii si aplicarii unor proiecte cu totul noi in armata romana.

Algoritmul unei operatiuni psihologice
Despre maiorul Danut Urda se spune ca este personajul-cheie al sistemului recrutare, selectie si promovare din armata romana. El poarta intreaga raspundere asupra investigarii atractivitatii profesiei militare si proiectarii conceptelor de promovare a acesteia in mediile civile. Intr-o minte foarte riguroasa se ascunde insa un spirit creator. Seful sau spune ca aducerea lui la Directia MRU este unul dintre marile castiguri.
Pana in decembrie anul trecut, Danut Urda a lucrat la Centrul tehnic de actiuni psihologice. Un domeniu extrem de interesant pentru un inginer electronist, cu atat mai mult cu cat a avut sansa sa participe, ca reprezentant al Romaniei, la aplicatiile NATO in grupele de operatiuni psihologice.
De ce a acceptat functia de sef de birou promovare intr-o structura centrala a armatei, in locul celei de sef de grup tehnic al Centrului tehnic de actiuni psihologice? Raspunsurile unui inginer sunt totdeauna simple, clare si foarte exacte. „O campanie de promovare a profesiei militare se poate incadra foarte bine in algoritmul de conceptie a unei operatiuni psihologice. Ca si dincolo, trebuie sa concep operatiuni de influentare a unui anumit segment din populatie: se stabilesc obiectivele, tintele de atins, temele de persuasiune, simbolurile care se folosesc si ce nu avem voie sa spunem. In final, rezulta tipurile de produse: partea creativa.” Singura diferenta este faptul ca inainte strategia se aplica pentru cazuri de conflicte armate, iar acum pentru timpuri de …tranzitie.

Armata vazuta din ambele parti
Oportunitatea ivita dupa 1990, pentru ofiterii care doreau sa urmeze la zi cursurile unei facultati civile, a fost valorificata si de capitanul Dan Jurcan. Gandindu-se in urma, la perspectivele pe care nu mai reusea sa le distinga in cariera, imediat dupa revolutie, rezultatele obtinute in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj demonstrau ca este extrem de motivat pentru a incepe sa faca altceva decat invatase pana atunci. „Eram foarte tanar, recunoaste acum capitanul. Nu puteam sa-mi fac o proiectie clara, dar simteam ca ma plafonez. Cand am optat pentru sociologie, am renuntat de buna voie – la cariera de ofiter de comanda, urmand sa ma implic in domeniul expertizei.” r
Repartitia la Directia Invatamant Militar nu l-a entuziasmat deloc pentru ca a simtit ca nu va putea pune in aplicare cunostintele dobandite in facultate. „Eram foarte reticent fata de mediu pentru ca stiam ca in armata trebuie sa te conformezi, nu sa impui tu reguli !” Venirea in Bucuresti i-a amplificat si mai mult retinerile. Sansa de a se scoli in exteriorul sistemului l-a obligat sa vada armata cu alti ochi. Poate ca de aceea s-a simtit foarte atras de efectuarea unui studiu mai amplu asupra motivatiei pentru cariera militara a elevilor din liceele militare. „Rezultatele studiului sunt, intr-adevar, ingrijoratoare: 15-20% dintre elevi nu mai vor sa continue cariera militara.” r
Impreuna cu actuala echipa de lucru intentioneaza sa realizeze un soi de barometru al atractivitatii profesiilor din armata in raport cu celelalte oferte de pe piata civila a muncii.r