Amențințările din domeniul IT au ajuns să se amplifice cu o viteză mai mare decât tehnologia în sine, spune ambasadorul Elveției la București
"În ultimii doi ani, s-a dezvoltat foarte rapid componenta tehnologică. S-a înregistrat o accelerare a dezvoltării noilor tendinţe în domeniu şi a tehnologiilor. Acum tabletele şi telefoanele smart folosesc sisteme foarte avansate de localizare prin GPS, în domeniul inteligenţei artificiale au fost câteva evoluţii importante, s-au făcut paşi înainte în privinţa tehnologiilor de recunoaştere facială, a utilizării dronelor şi aşa mai departe. Iar toate acestea se vor accelera şi mai mult în urma introducerii la scară largă a tehnologiei 5G în domeniul telecomunicaţiilor, care în primele ţări are loc deja în acest an. Tot în aceşti ultimi doi ani am văzut la nivel global un număr tot mai mare de incidente, de atacuri şi o creştere a vulnerabilităţilor în folosirea acestor tehnologii. Tehnologiile avansează foarte rapid, dar noi, oamenii, am rămas în mare măsură la fel ca acum doi ani sau acum cinci ani. Important este că instituţiile noastre de securitate, administraţia publică în general, precum şi mediul privat încearcă şi ele să evolueze şi iau în calcul aceste noi ameninţări şi dificultăţile pe care le produc", a afirmat ambasadorul Urs Herren, citat de Agerpres.
Congresul CyberSecurity Romania este organizat de Swiss Webacademy România, sub înaltul patronaj al Ambasadei Elveţiei, şi cu susţinerea Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) din cadrul ONU, cu sediul la Geneva, beneficiind şi de sprijinul unor instituţii în domeniu din România – cum ar fi centrul Cyberint al SRI, STS, IGPR, CERT.RO şi al unei multitudini de sponsori şi actori privaţi.
Totodată, dr. Rosheen Awotar-Mauree, coordonator de programe în cadrul ITU, a arătat că este necesar ca ţările să conştientizeze nevoia de dezvoltare a unor strategii naţionale de luptă cu ameninţările de cybersecurity, în condiţiile în care 75% dintre ţările membre ONU nu au pus în aplicare astfel de strategii, iar jumătate dintre cele care le-au aplicat nu urmăresc, pe baza unor criterii clare, şi nivelul de eficienţă a implementării măsurilor adoptate. Potrivit reprezentantului ITU, organismul de la Geneva are mai multe programe prin care poate acorda asistenţă în domeniu actorilor instituţionali.
În cadrul congresului – care are ca teme generale la ediţia din acest an protecţia comunicaţiilor şi a datelor în domeniul transporturilor şi al infrastructurilor critice – au fost susţinute prezentări şi de către reprezentanţi ai structurilor statului român care se confruntă cu aceste tipuri de ameninţări.
Astfel, generalul-locotenent Ionel Sorinel Vasilca, director general în cadrul STS, a arătat că numărul incidentelor de cybersecurity raportate în ţara noastră creşte de la an cu o rată de circa 20-25%, fiind nevoie ca de formarea unor specialişti în domeniu să fie preocupate atât instituţiile statului, în parteneriat cu mediul universitar, dar şi actorii privaţi.
La rândul său, Iulian Alecu, director adjunct al CERT.RO – Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, a arătat că pentru combaterea eficientă a unor ameninţări venite din partea chiar a unor state sau grupări de terorism cibernetic sau de hackeri, care urmăresc obţinerea de informaţii clasificate sau bani, este nevoie de o cooperare între toţi actorii interesaţi de la nivel naţional, precum şi de cooperare cu statele partenere.
Şi Anton Rog, directorul general al centrului CYBERINT al SRI, a arătat că este tot mai greu de identificat în prezent actorii care derulează atacuri cibernetice, fiind tot mai avansate tehnologiile folosite pentru ştergerea urmelor.
Totodată, Gheorghe Aldea, preşedintele Camerei de Comerţ Sibiu, a evidenţiat că la nivelul agenţilor economici şi persoanelor fizice din România, conştientizarea pericolelor la care se expun prin folosirea Internetului şi a breşelor de securitate în folosirea tehnologiilor IT şi de comunicaţii lasă încă foarte mult de dorit.
El a adăugat că marea majoritate a celor care conduc afaceri şi firme în România încă mai cred că pentru contracararea ameninţărilor cibernetice este nevoie numai de alocarea unei sume de bani pentru achiziţia unui program antivirus, în condiţiile în care în prezent şi cele mai mici firme se orientează spre Internet pentru promovarea produselor şi serviciilor pe care le oferă.
Potrivit datelor prezentate de către participanţii la congresul de la Sibiu, desfăşurat în perioada 12-14 septembrie, la nivel mondial pagubele produse anual de atacurile cibernetice se ridică la circa 400 miliarde de euro. Totodată, la nivelul Uniunii Europene, 51% dintre cetăţeni recunosc că nu sunt aproape deloc informaţi în privinţa securităţii cibernetice, iar la nivelul conducerilor a două treimi dintre agenţii economici nu se conştientizează suficient riscurile în acest domeniu.