Îmbrăcat într-un costum de culoare închisă şi cu cravată albastră, Haarde (60 de ani) a sosit, împreună cu soţia sa, la Casa de cultură, aleasă pentru a găzdui Landsdomur, singura instanţă abilitată să judece miniştri sau foşti miniştri.

După două ore şi jumătate de audieri consacrate unei cereri de abandonare a urmăririlor în justiţie, depusă de apărare, Landsdomur, care n-a mai fost convocată până la acest caz, a amânat dezbaterile. Ea trebuie să emită o decizie privind continuarea sau nu a procedurii în următoarele săptămâni, nefiind însă precizată data.

În baza deciziei Parlamentului, Haarde este singurul responsabil politic islandez care compare în faţa justiţiei pentru o eventuală responsabilitate în criza financiară care a dus la prăbuşirea marilor bănci islandeze.

Pentru avocaţii săi, aceasta reprezintă ”absenţa egalităţii în faţa legii”, potrivit unui document transmis prin telefon agenţiei franceze de presă. ”Inculpând doar o singură persoană, pe baza unor criterii arbitrare, fără o bază obiectivă sau un motiv legal, credem că Parlamentul a încălcat Constituţia islandeză, care prevede egalitatea în faţa legii”, indică apărarea. Ea aminteşte că o comisie parlamentară însărcinată cu stabilirea responsabilităţilor individuale ale membrilor guvernului a propus de fapt ”inculparea a patru persoane”.

Într-o declaraţie pentru AFP în luna iulie, Haarde califica procesul său drept ”o farsă politică pusă în scenă de vechi inamici politici”.
Economia Islandei ar putea înregistra în acest an o creştere între 2,5% şi 3,1%, după scăderi dramatice în anii precedenţi.

În urmă cu aproximativ o lună, analiştii şi-au modificat prognozele pentru acest an, de la 2,3% cât se anticipa în luna aprilie.

Economia acestei insule vulcanice cu o populaţie de aproximativ 320.000 de locuitori, serios afectată ca urmare a prăbuşirii băncilor sale în octombrie 2008, va fi susţinută printr-o creştere a consumului familiilor şi a investiţiilor, în ciuda reducerii cheltuielilor publice, reiese din noile previziuni ale Oficiului naţional de statistică de la Reykjavík.

“Creşterea economică din 2011 şi din cursul perioadei previzionate (până în 2016) va fi trasă în sus de majorarea investiţiilor şi consumului. Excedentul comercial se va situa la o cotă ridicată deoarece coroana islandeză va rămâne slabă”, se arată într-un comunicat al institutului de statistic din Islanda.
Economia islandeză a alternat perioadele pozitive cu cele negative după ce a reuşit să iasă din recesiune, în trimestrul al treilea din 2010. În trimestrul următor, PIB s-a diminuat cu 1,5%, dar a crescut apoi cu 2% în primul trimestru din 2011.

Sistemul bancar islandez, disproporţionat în raport cu restul economiei, s-a prăbuşit dramatic în octombrie 2008 ca urmare a crizei financiare mondiale, fapt ce a determinat intervenţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi o criză profundă într-o ţară ce se aflase până în acel moment în plin boom economic.
Dar apocalipsa economică atât de temută de islandezi nu s-a produs. Recesiunea s-a limitat la aproximativ 7 la sută în 2009 şi 3,5 la sută în 2010, iar FMI a salutat în luna iunie “progresele considerabile” înregistrate de Islanda, motiv pentru a debloca un ajutor suplimentar în valoare de 155 de milioane de euro acordat acestei ţări.

Semn al ameliorării situaţiei economice, Reykjavíkul a reuşit la începutul lunii iunie să atragă, după cum dorea, un miliard de dolari (circa 690 de milioane de euro) de pe pieţele financiare, primul său împrumut direct după declanşarea crizei. Următorul obiectiv îl reprezintă ridicarea controlului capitalurilor, măsură pusă în aplicare pentru a apăra coroana islandeză.

Sursa: Agerpres