Produsele electronice vor trebui să dețină un pașaport digital

Reprezentanții Asociației Environ, implicați în managementul deșeurilor de echipamente electrice și electronice din România, au explicat că, începând cu anul 2026, orice produs comercializat și utilizat în Uniunea Europeană va trebui să dețină un pașaport digital, care să ateste îndeplinirea unor cerințe minime de proiectare ecologică. Conform Regulamentului (UE) 2024/1781, adoptat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și recent publicat în Jurnalul Oficial al UE, fiecare nou produs va trebui să fie proiectat și asamblat astfel încât să poată fi ușor reparat, reutilizat sau reciclat. Această măsură va prelungi durata de viață și de utilizare a produselor cu aproximativ 5 ani.

Produsele electronice disponibile în prezent pe piață au dezavantajul de a nu fi concepute pentru a fi sustenabile pe tot parcursul ciclului lor de viață. Din această cauză, ele necesită înlocuire frecventă, ceea ce generează un consum considerabil de energie și resurse atât pentru producția și distribuția de produse noi, cât și pentru eliminarea celor vechi.

Cum variază durata de viață a echipamentelor electrice

Durata de viață a echipamentelor electrice variază în funcție de complexitatea și calitatea componentelor. De exemplu, frigiderele, care au o durată medie de 10-12 ani, sunt adesea afectate de defecțiuni ale compresorului, condensatorului sau plăcii de control. Mașinile de spălat, cu o durată de viață între 7 și 10 ani, cedează frecvent din cauza pompei de evacuare a apei sau a curelei de transmisie.

Televizoarele, care funcționează în medie 7 ani, sunt cel mai des înlocuite din cauza problemelor cu panoul de afișare, iluminarea de fundal sau alte componente electronice interne. Aspiratoarele, care durează aproximativ 5-6 ani, sunt afectate de defecțiuni ale motorului, ventilatorului sau panoului de control. Uscătoarele de păr, cu o durată de viață între 3 și 5 ani, cedează cel mai frecvent din cauza supraîncălzirii, a senzorului de temperatură, filtrelor de aer sau ventilatorului.

Dificultăți în a face alegeri sustenabile

Roxana Puia, director de marketing al Asociaţiei Environ, a declarat că generarea unor cantităţi uriaşe de deşeuri este „un comportament stimulat de producători prin ceea ce numim obsolescenţă (uzură morală) programată”.

De asemenea, atât cetățenii, cât și operatorii economici se confruntă cu dificultăți în a face alegeri sustenabile în privința produselor, din cauza lipsei de informații relevante despre acestea și despre opțiunile disponibile.

„Într-o lume care aruncă anual zeci şi zeci de milioane de tone de deşeuri electrice, primim cu mare speranţă adoptarea Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor şi a directivei privind introducerea dreptului la reparaţie şi le vedem ca măsuri absolut necesare. Responsabilizarea producătorilor este prima etapă, iar educarea şi conştientizarea consumatorilor finali este al doilea pas pentru o planetă cu mai puţine deşeuri”, a explicat Roxana Puia.

Având în vedere că aproximativ 80% din impactul de mediu al unui produs este determinat încă din etapa de proiectare, noile reglementări vizează îmbunătățirea durabilității și fiabilității produselor comercializate pe piața UE. Aceste măsuri vor crește posibilitatea de reutilizare, întreținere, recondiționare și refabricare a produselor, precum și potențialul acestora de modernizare, reparare și reciclare. De asemenea, se estimează un impact semnificativ asupra eficienței energetice, a conținutului de materiale reciclate și a utilizării eficiente a resurselor și apei.

Cerințe specifice de informare

Noul regulament introduce cerințe specifice de informare pentru produsele electronice, cum ar fi clasele de reparabilitate, durabilitate, amprenta de carbon sau impactul asupra mediului, dar și detalii privind instalarea, utilizarea, întreținerea și repararea produsului. Informații suplimentare vor fi furnizate și în legătură cu colectarea pentru recondiționare sau refabricare, precum și cu modul de returnare sau gestionare a produselor la sfârșitul ciclului de viață.

De exemplu, pentru telefoanele mobile, rata de colectare în statele UE este sub 5%, însă noile reguli vor contribui la creșterea acestor rate, prin furnizarea de informații despre colectare, stimulente financiare și sisteme de returnare a garanției.

Reglementările stabilesc și standarde pentru etichetele produselor, specificând atât formatul, cât și conținutul necesar, totul cu scopul de a reduce impactul asupra mediului și de a asigura o durabilitate optimă.

Noile reglementări includ măsuri de sprijin pentru IMM-uri, pentru a le ajuta să integreze sustenabilitatea în lanțul lor valoric din punct de vedere ecologic, inclusiv eficiența energetică. Printre măsurile de sprijin se numără investiții în infrastructură fizică și digitală, acces la finanțare și avantaje fiscale pentru a respecta cerințele legate de proiectarea ecologică.

Oficialii europeni își propun ca până în 2050, UE să devină „primul continent neutru din punct de vedere climatic”.  Acest obiectiv va fi atins prin transformarea UE într-o societate „echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi circulară şi cu un mediu fără substanţe toxice”, se arată în Regulamentului (UE) 2024/1781.