Un conflict în regiunea arctică, sub orice formă, rămâne în continuare în contradicție cu interesele Rusiei. Acesta este mai puțin probabil decât în alte părți ale lumii, conform analiștilor citați de revista Foreign Policy.
Cu toate acestea, aceștia avertizează că nu ar trebui să se presupună că Vladimir Putin va acționa întotdeauna rațional.
Pe 9 ianuarie 2024, generalul Micael Byden, șeful apărării suedeze, a emis un avertisment șocant. Acesta a proiectat imagini cutremurătoare de pe frontul ucrainean și întrebând retoric: „Credeți că asta s-ar putea întâmpla în Suedia?”.
Tensiune crescândă în Suedia
Aceste întrebări, de neimaginat până în februarie 2022, ilustrează schimbările semnificative în strategia de neutralitate a Suediei, după aproape doi ani de război în Ucraina.
Nu doar militarii au reacționat. Premierul suedez Ulf Kristersson a îndemnat cetățenii să se pregătească să se apere „cu armele în mână și cu viețile în joc”. Pentru vecinii scandinavi ai Rusiei, invadarea Ucrainei a perturbat un calcul rece al neutralității. Finlanda s-a alăturat NATO anul trecut. Suedia urmează să facă același pas în curând, așteptând aprobarea Ungariei.
Aceste noi alianțe nordice modifică echilibrul geopolitic, oferind un avantaj numeric statelor NATO din Arctica față de Rusia. Întrebarea esențială este: cât de mult ar putea escalada confruntarea în această regiune?
„Creșterea concurenței și a militarizării în regiunea arctică este îngrijorătoare”, a declarat amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, într-un discurs din octombrie 2023 la Adunarea Cercului Arctic din Reykjavik, Islanda.
Se pregătesc pentru conflictele militare care pot apărea în Arctica
Acesta a spus că trebuie să fim pregătiți pentru conflictele militare care pot apărea în Arctica.
În decursul ultimelor decenii, acordurile bilaterale și internaționale dintre Rusia și celelalte state arctice au accentuat securitatea comună în zona nordică, precum și interesele științifice.
Cu toate acestea, în urma invaziei Rusiei, aceste înțelegeri au suferit rapid deteriorări semnificative. În martie 2022, Consiliul Arctic, un forum care reunește cele opt state arctice, a suspendat discuțiile. În mai 2023, discuțiile au fost reluate cu precauți. Implicațiile Rusiei în continuare rămân neclare. În septembrie 2023, Rusia a decis să părăsească Consiliul Euro-Arctic Barents.
Țara lui Putin a argumentat că statele scandinave au „paralizat” cooperarea. În februarie 2023, politica arctică a Rusiei a suferit modificări semnificative. Acesta s-a orientat către alianțe cu națiunile BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), cu un accent special pe parteneriatul cu China. În aceeași lună, Rusia a suspendat participarea la Noul START. Este vorba de ultimul acord de control al armelor nucleare rămas între Statele Unite și Rusia.
Exemplificând conceptul de „excepționalism arctic” post-Război Rece, care presupune că zona nordică este izolată de evoluțiile politicii globale, Rasmus Bertelsen, titularul catedrei de politică de la Universitatea Arctică din Tromso, Norvegia, a explicat pentru Foreign Policy că această idee nu a fost niciodată reală. Bertelsen a subliniat că strategia rusă pentru Arctica reflectă îndeaproape agenda sa globală.
Una dintre cele mai mari greșeli ale lui Putin
Michael Paul, cercetător în domeniul politicii de securitate la Institutul german pentru afaceri internaționale și de securitate, a afirma că istoria va dovedi că constituirea noii alianțe nordice este „una dintre cele mai mari greșeli ale lui Putin”.
Paul susține că războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra țărilor nordice, aliniindu-le în materie de securitate, în ciuda faptului că intenția inițială a Rusiei ar fi fost să divizeze și să slăbească această regiune. Se pare că efectul a fost invers, iar alianța nordică a fost consolidată.
Experții susțin că mobilizarea țărilor nordice are ca scop descurajarea, iar un conflict nordic de amploare este considerat puțin probabil. Cu toate acestea, se remarcă paradoxul că Rusia, prin creșterea tensiunilor în Arctica, descurajează totodată o escaladare reală. Capacitatea militară și resursele economice extinse ale Rusiei în regiunea arctică reprezintă atât o provocare, cât și un factor de descurajare.
Potențială escaladare a conflictului în Arctica
Analistul Michael Paul a subliniat că Kremlinul are un interes în menținerea unui „nivel scăzut de tensiune” în nord. Actualmente, se observă un război hibrid, cu tactici din „zona gri”, unde provocările sunt dificil de urmărit sau atribuit. Cu exemplul unor incidente recente, cum ar fi întreruperea cablurilor de fibră optică și avarierea infrastructurii, se subliniază vulnerabilitatea la atacuri în această regiune. Acestea sunt aspecte îngrijorătoare, mai ales în contextul unei potențiale escaladări a conflictului în Arctica.
Expertul Marisol Maddox a atras atenția asupra provocărilor de securitate legate de atacurile asupra infrastructurilor critice submarine și a subliniat că lecția învățată de Rusia este că poate rămâne nepedepsită pentru astfel de acțiuni. Există îngrijorări cu privire la vulnerabilitățile exploatate în aceste războaie hibride, care pot avea efecte extinse și pe termen lung.
În ciuda acestei situații complexe, un conflict în Arctica rămâne contrar intereselor Rusiei, deoarece teritoriul vast și resursele bogate reprezintă elemente cruciale pentru identitatea și statutul global al Rusiei. Cu toate acestea, analistul Michael Paul avertizează că, în fața extinderii NATO și a avansului trupelor ucrainene, comportamentul lui Putin poate deveni imprevizibil, și că o greșeală în Arctica nu poate fi exclusă.
„Putin a făcut o mare greșeală în Ucraina, ar putea face alta în Arctica”, a spus Paul.
