Cazul lui Călin Georgescu a stârnit un val de controverse în spațiul public, după ce acesta a fost reținut și audiat de procurori sub acuzația de „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale”. Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a intervenit în dezbatere, explicând gravitatea acuzațiilor și justificând măsurile luate de autorități. Potrivit acestuia, procurorii nu ar fi acționat fără a avea probe clare care indicau un pericol iminent pentru siguranța națională. Declarațiile sale aduc o perspectivă juridică asupra cazului și ridică întrebări despre implicațiile unei astfel de anchete.
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu și justificarea intervenției procurorilor
Tudorel Toader a explicat că acțiunile considerate un atentat la siguranța națională pot avea diferite forme, dar urmăresc același scop.
Grupările care intenționează să schimbe ordinea constituțională au o organizare bine stabilită, iar riscul crește pe măsură ce acestea capătă amploare.
„Sunt fapte diferite, dar care converg spre aceeași finalitate. Există un atentat contra siguranței naționale, există aceste fapte de natură să schimbe ordinea constituțională. Finalitatea e cam acolo, modalitatea de obținere e diferită. În obiectivele unei grupări infracționale intră obiective diferite și ele au o structură organizatorică, o ierarhie ca în Armată oarecum și amploarea organizației crește și riscul pentru ordinea constituțională crește”, a afirmat Tudorel Toader, la Antena 3 CNN.
Ce înseamnă răsturnarea ordinii constituționale
Fostul judecător CCR a explicat și ce presupune, din punct de vedere juridic, acuzația adusă lui Călin Georgescu.
Potrivit acestuia, Constituția României prevede limite clare pentru modificarea unor principii fundamentale, iar încălcarea acestora poate fi considerată o amenințare la adresa statului.

„Constituția noastră adoptată în 1991, revizuită în 2003, prevede în ultimul articol limitele revizuirii, ceea ce nu se poate fi schimbat nici măcar prin referendum, se referă la unitatea statului, la suveranitate, la indivizibilitate, la ceea ce numim elementele de identitate națională, care trebuie păstrate chiar dacă ne integrăm în UE. Ce nu poate fi revizuit poate fi supus unor infracțiuni de răsturnare a ordinii.
Ce înseamnă asta? A nu lăsa sau a îngrădi puterile statului să își exercite competențele pe care Constituția i le dă. (…) Avem o divizie specială în SRI care are rolul de a apăra Constituția, deci cu asta se ocupă, cu observarea, prevenirea fenomenelor, manifestațiilor care pot pune în pericol ordinea constituționale”, a explicat Tudorel Toader.
El a subliniat că, deși în trecut au existat măsuri preventive, niciodată până acum nu s-a ajuns la acuzații penale de o asemenea gravitate.
„Sub forma unei acuzații penale nu am avut niciodată, sub forma unor acțiuni de prevenire poate că or fi fost, dar nu le știm noi”, a mai adăugat acesta.
Tudorel Toader: „Procurorii aveau probe solide”
Fostul judecător a afirmat că autoritățile nu ar fi intervenit fără a avea dovezi clare despre un pericol iminent.
„Eu am ferma convingere a faptului că din interceptări și din alte probe pe care deocamdată nu le știm era ceva iminent care urma să se întâmple, să se petreacă. Și atunci pentru a preveni fapte grave, care urmează a se întâmpla iminent, sunt permise măsuri care trec peste regulile clasice pe care le știm cu citatul, comunicatul 7 zile șamd, dacă vreți să fac o comparație pe un alt plan e ca la acela care e surprins în flagrant când comite o infracțiune, să poate să îl ia oricine, mai ales acum când erau informații de ceva grav ce urma să se întâmplă, și nu exista altă cale decât a-l reține.
Cred că existau (dovezi n.red), altfel procurorii nu-și permiteau” a declarat Tudorel Toader.
El a explicat că, în astfel de situații, interesul public primează asupra drepturilor individuale, iar procurorii nu ar fi acționat fără probe solide.
„Trebuie ținut un echilibru între nevoie de a-i proteja garanțiile procedurale procesuale și nevoia de a proteja interesul public în general între interesul privat și interesul public primează interesul public. N-ar fi riscat să procedeze așa dacă nu aveau probe solide pe care să-și bazeze respectiva acțiune. Sigur Călin Georgescu rămâne mai departe la adăpostul prezumției de vinovăție” a concluzionat fostul judecător CCR.
Călin Georgescu, audiat ore în șir la Parchetul General
Călin Georgescu a fost reținut de autorități miercuri, în timp ce se afla în trafic. El a fost dus la sediul Parchetului General, unde a fost audiat timp de mai multe ore.
Procurorii l-au pus sub acuzare și l-au plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Acest caz a stârnit numeroase reacții în spațiul public, iar ancheta continuă pentru a clarifica toate circumstanțele.