Profitånd de preţurile minime istorice, investitorii de pe bursă încearcă să cumpere cåt mai mult, determinånd şi creşterea acţiunilor proprii. Revenirea bursei ar putea fi însă un proces de durată.
Peste patru mii de miliarde de euro s-au evaporat din buzunarele acţionarilor companiilor listate la bursele din lumea întreagă în momentul în care criza financiară a lovit şi pieţele de capital. Bursa de Valori Bucureşti a reuşit, în urmă cu două săptămåni, performanţa negativă de a pierde 2,5 miliarde de euro din capitalizare în finalul unei singure şedinţe de tranzacţionare. De la începutul anului şi pånă la jumătatea lunii în curs, capitalizarea cumulată a pieţelor BVB şi Rasdaq a coboråt cu aproape 30 de miliarde de lei.
Sigur, în multe cazuri e vorba de bani virtuali, pentru că sunt destule companii cu performaţe solide care, dacă ar fi våndute måine, ar fi evaluate după creşterea profitului, a cifrei de afaceri, a cotei de piaţă şi a altor indicatori, mai puţin valoarea titlurilor de pe burse. Adevăraţii perdanţi ai prăbuşirii pieţelor de capital nu sunt marii acţionari ci investitorii de portofoliu. Pentru pachetele mici de acţiuni, posibilitatea negocierii preţului este scăzută, în condiţiile în care piaţa oferă titluri mai ieftine. Cel mai concret exemplu în acest sens este evoluţia SIF-urilor, care au tocmai plasamente de acest tip, iar declinul acţiunilor şi-a pus amprenta şi asupra evoluţiei propriilor titluri.
Însă nimeni nu se gåndeşte acum la vånzare. De la oligarhii ruşi, care şi-au văzut averile decimate de pierderi însumånd peste 230 de miliarde de dolari, sau miliardarii americani şi pånă la innvestitorii de portofoliu de pe bursa de la Bucureşti, toată lumea vrea să cumpere, profitånd de cotaţiile scăzute. „Pachetele deţinute la companii valoroase nu le vinde nimeni. Nouă ne pare rău că nu avem mai mulţi bani pentru achiziţii“, spune Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat-Crişana, societate care a achiziţionat recent inclusiv titluri proprii.
Investitorii care nu sunt dispuşi să îşi marcheze pierderile pot aştepta revenirea bursei, însă aceasta poate însemna mai mulţi ani. „Oricum, cine vinde la preţurile acestea este inconştient. Preferabil e să cumperi, dacă ai bani, dacă nu, să aştepţi revenirea“, spune şi Cătălin Chelu, principalul acţionar al Celule Băileşti, care deţine şi participaţii importante la SIF-uri.
DEPRECIERE Criza a uşurat buzunarele acţionarilor companiilor listate de mii de miliarde de dolari. Adevăraţii pierzători nu sunt însă cei care deţin afacerile respective, ci micii investitori de portofoliu care tranzacţionează titluri prin intermediul burselor.
Criza financiară internaţională a dus la evaporarea a peste 4.000 de miliarde de euro de pe pieţele de capital. În cea mai mare parte este vorba de bani virtuali, rezultaţi din capitalizarea bursieră a companiilor listate, însă investitorii au pierdut şi bani reali, în momentul în care au marcat pierderile din portofolii. Bursa de Valori Bucureşti a reuşit, în urmă cu două săptămåni, performanţa negativă de a pierde 2,5 miliarde euro din capitalizare în finalul unei singure şedinţe de tranzacţionare (la momentul respectiv au fost înregistrate transferurile din starea de predeschidere). De la începutul anului şi pånă la jumătatea lunii în curs, capitalizarea cumulată a pieţelor BVB şi Rasdaq a coboråt cu aproape 30 de miliarde de lei, adică 27% din valoarea de la începutul anului. Pierderea, care nu pare foarte mare în comparaţie cu deprecierile anunţate de-a lungul anului, a fost temperată de intrarea la tranzacţionare a Erste Bank din luna februarie. Capitalizarea Erste, la 15 octombrie, era de 32 de miliarde de lei, iar în cazul în care această sumă este scăzută din capitalizarea bursei, procentul de scădere a titlurilor tranzacţionabile urcă pånă la 55%, valoare mai apropiată de cea a indicilor.
O distincţie între pierderile proprietarilor şi cele ale investitorilor este, însă, obligatoriu a fi făcută. Banca Romånă pentru Dezvoltare – Société Générale s-a întors la valoarea bursieră de acum trei ani, după o scădere de 67% de la începutul anului, de la 28 de lei pe acţiune pånă la 9,2 lei pe acţiune, la 15 octombrie. Capitalizarea BRD a coboråt cu circa 13 miliarde de lei în acest an, ceea ce ar indica o pierdere pentru acţionarul majoritar francez de 7,6 miliarde lei, conformă pachetului de 58,3% din capitalul social. Pierderea este, însă, virtuală, deoarece acţiunile deţinute de majoritar nu sunt incluse în titlurile tranzacţionabile, iar în cazul în care Société Générale ar decide să våndă operaţiunile din Romånia, compania ar fi evaluată pe baza indicatorilor de performanţă (profit, cifră de afaceri, active etc.). Conform ultimelor raportări, profitul net înregistrat de bancă în primele nouă luni ale anului se ridică la 223 de milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la care se adaugă şi suma încasată în urma vånzării participaţiei la Asiban, în valoare de 62 milioane euro. De altfel, profitul şi activele băncii au crescut constant în ultimii ani, performanţe care sunt contabilizate în eventualitatea unei vånzări din partea majoritarului. „Soliditatea noastră a fost confirmată de agenţia de rating Fitch, care a reafirmat ratingul A pentru BRD“, spune Patrick Gelin, directorul general al băncii. Şeful BRD este şi unul dintre investitorii care au cumpărat acţiuni BRD în ultimele săptămåni, alături de el aflåndu-se mai mulţi angajaţi ai băncii.
Zile negre pentru investitorii de portofoliu
Investitorii de portofoliu nu se află, însă, în situaţia acţionarului majoritar. Ei sunt nevoiţi să tranzacţioneze prin intermediul bursei, la cotaţia din momentul respectiv. Scăderea preţului înseamnă o pierdere efectivă, dacă decid să îşi våndă participaţia. De aici şi regula de bază a investitorului pe bursă: nu investi niciodată bani împrumutaţi.
Societăţile de Investiţii Financiare fac parte dintre investitorii de portofoliu, chiar dacă multe dintre participaţii au fost achiziţionate în urmă cu mult timp (sau au fost primite de la stat) la preţuri foarte mici. Spre exemplu, pachetele de aproximativ 5% pe care SIF-urile le deţin la BRD, a căror valoare a scăzut proporţional cu deprecierea titlurilor băncii, ar putea fi valorificate prin intermediul bursei doar la actualele preţuri. Pentru pachetele mici de acţiuni, posibilitatea negocierii preţului este scăzută în condiţiile în care piaţa oferă titluri mai ieftine.
Bineînţeles, nici un investitor mare de portofoliu nu se gåndeşte la lichidarea participaţiilor în prezent, ci la cumpărare. „Pachetele deţinute la companii valoroase nu le vinde nimeni. Nouă ne pare rău că nu avem mai mulţi bani pentru achiziţii“, spune Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat-Crişana, societate care a achiziţionat recent inclusiv titluri proprii.
Investitorii care nu sunt dispuşi să îşi marcheze pierderile pot aştepta revenirea bursei, însă aceasta poate însemna mai mulţi ani. „Oricum, cine vinde la preţurile acestea este inconştient. Preferabil e să cumperi, dacă ai bani, dacă nu, să aştepţi revenirea“, spune Cătălin Chelu, principalul acţionar al Celule Băileşti, care deţine şi participaţii importante la SIF-uri. Societăţile de Investiţii Financiare se numără printre acţiunile care s-au depreciat cel mai mult în acest an. Indicele BET-FI, care reuneşte evoluţia celor cinci societăţi, a coboråt cu 78% de la începutul anului pånă la 15 octombrie, ajungånd la valoarea de 17.544 puncte, ceea ce face ca preţurile SIF-urilor să fie mai mici decåt valoarea unitară a titlurilor.
Banca Transilvania este un alt exemplu de depreciere extremă pe fond de panică. În ciuda rezultatelor financiare bune de anul acesta, acţiunile băncii au scăzut cu peste 70%, coboråre în care este inclusă şi o majorare de capital. Pierderea este simţită însă puternic de către acţionarii băncii. Societatea este, în prezent, suspendată de la tranzacţionare, deoarece valoarea nominală a unei acţiuni urmează să fie majorată de la 0,1 lei la un leu. Banca a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 173,5 milioane lei, cu 30% mai mare decåt cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, la care se adaugă 223 de milioane de lei, sumă provenită din vånzarea participaţiei la Asiban. Conducerea băncii a decis şi susţinerea cotaţiei prin răscumpărarea de acţiuni la un preţ mai mare decåt cel din piaţă. Cel mai mare acţionar al băncii este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cu un pachet de 15%, alături de care se află mulţi investitori mici. Unul dintre fondatorii băncii este Marius Ciurchea, care deţine în continuare un pachet de 1% din capitalul social, conform declaraţiilor acestuia. Valoarea deţinerii a coboråt, în 2008, de la aproximativ 92 milioane lei la 27,7 milioane lei. „În 2007, portofoliul de acţiuni de pe bursă era evaluat la aproximativ 19 milioane euro, dar valoarea acestora a coboråt pånă la circa 9,5 milioane euro în luna august a acestui an“, spune Marius Ciurchea. Acesta a mai adăugat că nu este interesat de valoarea portofoliului din prezent, fiind un investitor pe termen lung. Toţi brokerii, de altfel, recomandă cumpărarea de acţiuni în trepte, dar numai pentru cei decişi să îşi păstreze portofoliile pe termen lung.
Topul miliardarilor lumii, modificat de criză
Din råndul primilor bogaţi ai lumii a căror avere a fost recalculată de Forbes recent, pe fondul crizei pieţelor de capital, 17 au pierdut mai mult de un miliard de dolari fiecare. Cele mai mari pierderi le-a înregistrat Sheldon Adelson, magnatul cazinourilor din Las Vegas, a cărui avere s-a diminuat cu patru miliarde, pånă la 11 miliarde de dolari, în timp ce Charles Ergen, preşedintele companiei de transmisii prin satelit EchoStar, a pierdut 2,2 miliarde.
Bill Gates, desemnat anterior cel mai bogat om din lume, a pierdut 1,5 miliarde de dolari în criza financiară şi a coboråt pe poziţia a doua în topul bogaţilor lumii. Tot în sectorul IT, Lawrence „Larry“ Ellison, preşedintele şi fondatorul Oracle, şi-a văzut averea diminuată de la 27 la 25,4 miliarde de dolari.
În vremuri de criză se poate însă şi cåştiga, iar cel mai bun exemplu este Warren Buffet, a cărui avere a sporit în ultima perioadă cu opt miliarde de dolari, pånă la o valoare calculată de Forbes la 58 de miliarde. Compania lui Buffet, Berkshire Hathaway, un conglomerat care valorează în prezent 199 de miliarde de dolari, este specializată în investiţii în companii mici, cu management puternic şi mari oportunităţi de creştere.
Potrivit Bloomberg, fondurile de hedging ale lui Carl Icahn, care deţine şi importante participaţii minoritare în companii cotate la bursă, cum ar fi Yahoo sau General Motors, au înregistrat pierderi pentru prima dată în cei trei ani de la înfiinţare, tot pe fondul crizei financiare. Fondurile administrate de Icahn Enterprises, care cumulează un capital de 7,1 miliarde de dolari, au scăzut cu 1,5%, cu toate că, raportat an la an, după deducerea tuturor taxelor şi obligaţiilor, sunt pe plus cu 20%. Una dintre cele mai mari pierderi înregistrate de Icahn este cauzată de intrarea în procedură de faliment a companiei de construcţii şi imobiliare WCI Communities, la care Icahn deţine 16,5% din acţiuni. Pierderile sunt estimate la aproape 21 de milioane de dolari. În total, Carl Icahn, care deţine participaţii semnificative sau minoritare la companii cotate, precum Motorola, Yahoo sau General Motors, a pierdut 1,6 miliarde de dolari. Sergey Brin şi Larry Page, fondatorii Google, au pierdut la råndul lor, fiecare, peste un miliard de dolari, averile acestora fiind estimate acum la 14,4, respectiv 14,3 miliarde de dolari.
În est, oligarhii ruşi, care domină clasamentele celor mai bogaţi oameni din regiune, au pierdut peste 200 de miliarde de dolari în ultima perioadă, pe fondul crizei care marchează de cåteva luni economia rusă, a conflictului din Georgia şi a prăbuşirii bursei moscovite. Companiile lui Oleg Deripaska, cel mai bogat oligarh din Rusia, au pierdut în cåteva luni peste 16 miliarde de dolari, în timp ce Evraz Group, conglomeratul la care este acţionar Roman Abramovici, a raportat pierderi care i-au adus patronului clubului de fotbal Chelsea o gaură de 20 de miliarde de dolari.
Cel mai mare perdant este însă Vladimir Lisin, a cărui cotă de 85% din acţiunile concernului siderurgic Novolipetsk Steel şi-a diminuat valoarea cu 22 de miliarde de dolari. Şeful Lukoil, Vagit Alekperov, care deţine şi 20% din companie, şi-a văzut diminuată valoarea participării de la 19,5 la 7,2 miliarde de dolari, însă atåt omul de afaceri, cåt şi partenerul său la conducerea companiei, adjunctul Leonid Fedun, au declarat că vor continua să cumpere acţiuni ale Lukoil, profitånd de valoarea lor scăzută din acest moment. n
@ Citeşte pe www.capital.ro/criza financiara un documentar despre evoluţia crizei, de la startul ipotecilor subprime din SUA, pånă la marile naţionalizări bancare
«Pachetele deţinute la companii valoroase nu le vinde nimeni. Nouă ne pare rău că nu avem mai mulţi bani pentru achiziţii.»
Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat-Crişana
«Oricum, cine vinde la preţurile acestea este inconştient. Preferabil e să cumperi, dacă ai bani, dacă nu, să aştepţi revenirea.»
Cătălin Chelu, principalul acţionar al Celule Băileşti
1,6 miliarde dolari a pierdut investitorul american Carl Icahn prin deprecierea din ultimele luni a valorii titlurilor pe care le deţine la mai multe companii listate, precum şi din falimentul constructorului WCI Communities
1,5 miliarde dolari este suma cu care s-au devalorizat, în ultimele trei luni, acţiunile pe care Bill Gates le deţine la Microsoft
16 miliarde dolari este pierderea suferită de cel mai bogat om de afaceri rus, Oleg Deripaska, din cauza crizei din economia rusă, dar şi din pricina conflictului din Georgia
146
milioane lei a pierdut Ilie Carabulea după ce participaţia sa de aproape 36% la Banca Comercială Carpatica şi-a diminuat valoarea. La jumătatea lunii octombrie, aceasta valora 131 milioane lei
499 milioane lei este suma evaporată din valoarea pachetului de 70,5% din acţiunile Prospecţiuni Bucureşti, deţinut de Ovidiu Tender prin Tender SA. În prezent, pachetul are valoarea de 98,7 milioane lei
236 milioane lei este deprecierea înregistrată de acţiunile aflate în proprietatea lui Gheorghe Călburean la Dafora Mediaş şi Condmag Braşov. Titlurile deţinute de Călburean au, în prezent, valoarea de circa 60 milioane lei
221 milioane lei este suma cu care a scăzut valoarea pachetului de 80% deţinut de Petre Marian Miluţ la Prefab Bucureşti, prin intermediul Romerica Internaţional. Participaţia valorează, în prezent, 64,8 milioane lei
252 milioane lei este suma cu care diminuat, în 2008, valoarea pachetului de acţiuni de 27,95% deţinut de Dan Ioan Popp la Impact Developer & Contractor, ajuns la valoarea de 26,2 milioane lei
