Când Steve Jobs (foto sus) l-a invitat pe Tim Cook să i se alăture la Apple, la sfârșitul anilor 1990, cei mai apropiați consilieri ai lui Cook l-au avertizat să nu accepte postul. Apple părea în declin, iar compania Compaq, angajatorul lui Cook, părea a fi o alegere mult mai sigură.
Cook a profitat de șansa pe care viața ți-o dă o singură dată
Dar Cook a ignorat acel sfat. Urmându-și instinctul, el a acceptat ceea ce de atunci a descris drept „șansa pe care o ai o dată în viață” de a învăța de la un „geniu creativ”, scrie Inc.com.
Într-un interviu recent acordat The Wall Street Journal, Cook a fost întrebat ce lecții a învățat din timpul petrecut cu Steve Jobs.
„Am învățat să mă desprind de anumite prejudecăți din trecut”, a spus Cook. „Să nu fiu atât de mândru și să mă răzgândesc dacă mi se prezintă noi dovezi”, a adăugat el.
Cook spune că Jobs se putea răzgândi foarte repede, o abilitate care la început l-a surprins, dar pe care a apreciat-o foarte mult.
„O abilitate genială”
„Foarte puțini oameni au această abilitate”, continuă Cook. „Pentru că se atașează de ideile lor din trecut. Am crezut că este o abilitate genială”, a declarat el.
Această abilitate, care își trage rădăcinile din principiile inteligenței emoționale, este, de fapt, puterea de a înțelege și a gestiona emoțiile.
În urmă cu câțiva ani, fondatorul Amazon Jeff Bezos spunea că „oamenii care au dreptate ascultă mult și se răzgândesc foarte mult”. El a explicat că acest obicei permite oamenilor inteligenți să treacă peste părtiniri fundamentale.
„Dacă nu te răzgândești des, vei greși foarte mult”, a continuat Bezos.
Cum să ai o minte deschisă
A gândi ca un om de știință implică mai mult decât a reacționa cu o minte deschisă. E nevoie să cauți motivele pentru care ai putea greși – nu motivele pentru care ai dreptate – și să-ți revizuiești opiniile pe baza a ceea ce înveți.
Într-o serie de studii, oamenii au evaluat cât de mult știu oamenii despre subiecte diferite, de la „de ce engleza a devenit limba oficială a SUA” până la „de ce consumul de bomboane afectează modul în care se comportă copiii”. După aceea, au susținut un test pentru a li se testa cunoștințele.
Cum să gândești ca un om de știință
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce participanții au crezut mai mult că au cunoștințe mai bune decât ale celorlalți, cu atât se supraevaluau. Acesta este un exemplu de părtinire cognitivă, cunoscută în psihologie ca efectul Dunning-Kruger. Acest comportament se datorează incapacității persoanelor respective de a-și recunoaște nivelul propriu, tocmai din cauza lipsei de cunoștințe într-un domeniu.
Și mai important a fost că aceiași participanți care și-au supraestimat cunoștințele au fost mai puțin interesați să învețe și să actualizeze aceste cunoștințe.
Cum te poți antrena să gândești ca un om de știință? Când colegii vin cu o idee sau cu o propunere de a face altfel lucrurile, rezistă impulsului de a o respinge. În schimb, concentrează-te mai întâi pe colectarea informațiilor. Apoi, trebuie să te arăți dispus să discuți acea idee.
