Șefa Direcției Poliției Rutiere din România, chestorul Mădălina Moșoiu, a subliniat că infrastructura rutieră din țară reprezintă un factor major de risc pentru siguranța traficului. Ea a evidențiat problemele grave cu care se confruntă infrastructura de transport. Aceasta a subliniat necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea numărului de accidente rutiere.
Mădălina Moșoiu a evidențiat impactul crucial al infrastructurii rutiere asupra siguranței în trafic în România. Ea a subliniat că infrastructura existentă nu este adaptată la nevoile zilnice. Ea este învechită și cu deficiențe semnificative în sistematizare și siguranță.
Ce influențează cel mai mult siguranța rutieră din România
„Ce influențează cel mai mult siguranța rutieră din România? Nu întâmplător, o să încep cu infrastructura de transport, care nu este adaptată realităților cotidiene,” a declarat Mădălina Moșoiu. Infrastructura rutieră din România este învechită și prezintă sincope majore în ceea ce privește sistematizarea și elementele de siguranță. Lipsa drumurilor moderne și bine întreținute contribuie semnificativ la riscul de accidente”, a spus ea.
Conform șefei Direcției Poliției Rutiere din România, acest lucru a contribuit la creșterea riscului de accidente. Situația este cu atât mai îngrijorătoare în contextul unei creșteri a parcului auto național cu 28% în ultimii zece ani.
În România sunt 8,6 milioane de vehicule
Potrivit calculelor prezentate de Mădălina Moșoiu, s-a ajuns la 8,6 milioane de vehicule. Ea a mai arătat că aglomerarea extremă a traficului în marile orașe și în alte zone ale țării este rezultatul mai multor factori. E vorba de combinația între creșterea parcului auto și infrastructura rutieră necorespunzătoare. Acest fapt, generează un mediu nesigur pentru participanții la trafic.
„În ultimii zece ani, parcul auto din România a crescut cu 28%, ajungând la 8,6 milioane de autovehicule. Această creștere, combinată cu o infrastructură rutieră deficitară, duce la o aglomerare extremă a traficului, atât în marile orașe, cât și în alte zone ale țării. „Raportat și la primul element, trebuie analizat pentru siguranța rutieră. Crește și numărul conducătorilor auto, adică o infrastructură extrem de aglomerată în marile orașe și nu numai,” a adăugat Moșoiu.
Factorii care contribuie la numărul crescut de accidente
Indisciplina în trafic a șoferilor reprezintă un factor major care contribuie la numărul crescut de accidente. Un incident recent în Vaslui ilustrează pericolele asociate depășirii neregulamentare, soldat cu moartea a trei persoane.
Statisticile alarmante ale accidentelor rutiere evidențiază gravitatea situației. În 2023, în România au avut loc 4.525 de accidente grave, soldate cu 1.545 de decese și 3.325 de răniți grav. Deși numărul de decese în accidente de circulație a înregistrat o scădere de 17% față de anul 2019, cifrele rămân îngrijorătoare. Depășirea vitezei legale sau neadaptată la condițiile de trafic și traversarea neregulamentară a pietonilor se numără printre principalele cauze ale acestor accidente.
Din cauza vitezei excesive, au avut loc 733 de accidente grave, soldate cu 312 decese. Traversarea neregulamentară a pietonilor a cauzat 545 de accidente grave și 173 de decese.
Modalitățile prin care se pot reduce numărul de accidente mortale cu 50% până în 2030
Accidentele de circulație nu numai că produc suferință umană, ci au și consecințe economice semnificative. Ele reprezintă o pierdere de 1,5% din Produsul Intern Brut al României. Costul economic al unei persoane decedate într-un accident rutier depășește un milion de euro, conform datelor oficiale ale Uniunii Europene.
Pentru a reduce numărul de accidente mortale cu 50% până în 2030 și pentru a ajunge la zero decese în accidente rutiere până în 2050, este crucial să se ia măsuri urgente și eficiente. Printre acestea se numără modernizarea infrastructurii rutiere. Este nevoie și de implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare a traficului.
Achiziționarea de radare, o soluție la îndemână
Chestorul Mădălina Moșoiu a subliniat că există finanțare disponibilă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru achiziționarea de radare prin sistemul E-Sigur. Cu toate acestea, nu s-a ajuns încă la o concluzie privind modul de funcționare a acestui sistem.
„Se ocupă Ministerul Transporturilor. În acest moment sunt în analiză datele sistemului E-Sigur. Pentru montare este o discuție diferită, ele (n.r. radarele) sunt prin PNRR și nu este o problemă de achiziție, banii sunt prin PNRR, cum vor funcționa, acolo sunt discuții,” a explicat Moșoiu.
În primăvara anului trecut, CNAIR a demarat o licitație pentru implementarea sistemelor de monitorizare, inclusiv radare, pe autostrăzile care pleacă din București (A1, A2 și A3) și pe DN1 București-Ploiești. După finalizarea contestației depuse de Intetra, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) urmează să publice decizia sa.
