În România vor fi, până la finalul anului, 800.000 de şomeri, potrivit estimărilor oficiale. Li se vor adăuga, însă, zeci de mii de absolvenţi pentru care piaţa muncii nu va avea loc.
Majoritatea studenţilor aflaţi acum în an terminal sunt pregătiţi, sau ar trebui să fie, în ştiinţe umaniste, juridice şi economice. Cu alte cuvinte, au exact specializările care până acum câteva luni reprezentau un real atu în CV, dar de care, în momentul de faţă, nimeni nu pare a avea nevoie. Pe o piaţă a muncii îngheţată, „tinerii aflaţi la primul job sunt primii care vor fi concediaţi şi ultimii care vor fi angajaţi“, avertizează Ioana Iordache, CEO al grupului Leo Burnett.
„Am mari emoţii pentru viitoarea promoţie. Chiar dacă sunt mulţi care au lucrat încă din anul I, e vorba de slujbe sub nivelul lor de competenţe, care nu vor avea prea mare greutate în CV“, spune Mihaela Constantinescu, şefa catedrei de Studii Europene din cadrul Universităţii Bucureşti, una dintre facultăţile cu cea mai mare concurenţă din ţară. Apoi, remarcă ea, mai este o problemă: anul trecut, când au terminat simultan două generaţii, mulţi studenţi au ales să urmeze programe de master. Ei vor îngroşa rândurile celor care îşi vor căuta disperaţi o slujbă anul acesta.
Prin urmare, ce soluţii au absolvenţii acestui an? În primul rând, să se implice în cât mai multe activităţi extracurriculare, spun într-un glas managerii, recrutorii şi profesorii întrebaţi de Capital. „Eu, unul, nu am observat să îşi dea interesul mai mult ca altădată“, îi critică Alexandru Țiclea, rectorul Universităţii Ecologice, descriind actuala perioadă ca pe una de „continuă delăsare“.
Circa 260.000 de studenţi au absolvit, anul trecut, facultăţi de stat sau private. După unele estimări, 40% şi-au găsit joburi. În 2009, chiar dacă numărul absolvenţilor va fi mai scăzut, vor avea şanse să se angajeze cel mult 10%.
Cei mai mulţi absolvenţi ai promoţiei 2009 vor proveni de la facultăţile cu profil umanist, juridic şi economic. Deşi în ultimii ani angajatorii şi-au focalizat priorităţile, în mod evident, către segmentul tehnic, tendinţele de creştere numerică a candidaţilor în instituţiile politehnice nu au depăşit parametrii consacraţi. Aşa se şi explică de ce tinerii ingineri au avut căutare pe piaţa muncii şi după ce criza economică şi-a arătat colţii şi-n România.
La târgul de carieră „Angajatori de top“, desfăşurat recent în Bucureşti, Procter&Gamble a venit cu o ofertă de 300 de posturi în profilul tehnic pentru fabrica de la Urlaţi, aflată în curs de deschidere. „Au venit studenţi chiar şi de la Ploieşti, de la Facultatea de Petrol şi Gaze“, spune cu satisfacţie Oana Ştefănescu, recrutor la P&G. Este şi cazul angajatorilor din domeniul electronic şi IT. Pe acest segment al pieţei muncii sunt, în continuare, multe posturi vacante, inclusiv pentru tinerii absolvenţi. Mona Costea, consultant extern pentru OMV, apreciază că a crescut calitatea noilor absolvenţi. E drept, însă, şi pretenţiile angajatorului sunt pe măsură. „Ne interesează tineri absolvenţi pentru posturi în financiar şi IT, dar trebuie să cunoască şi limba germană“, spune Costea.
Diferenţe uriaşe între Capitală şi provincie
Deşi situaţia economică internaţională şi-a pus amprenta şi asupra industriei autohtone de software şi servicii IT, în sensul că i-a încetinit ritmul de creştere, acest sector nu a intrat în recesiune şi continuă să angajeze, inclusiv absolvenţi din promoţia 2009. „Firmele continuă să angajeze. Câteva companii au anunţat chiar creşteri ale planurilor de recrutare. E adevărat însă că numărul poziţiilor la nivelul industriei nu este la fel de mare ca în anii trecuţi“, declară Valerica Dragomir, director executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii.
Pe fondul planificării prudente a bugetelor pentru salarii, recrutarea seniorilor va fi sensibil mai facilă decât până acum, ceea ce automat va scădea atât numărul angajărilor de absolvenţi, cât şi nivelurile salariale aferente poziţiilor de intrare. „Conform informaţiilor pe care le avem de la companii, salariile pentru absolvenţi tind să se stabilizeze în Bucureşti în jurul a 350-500 euro“, spune Valerica Dragomir. Un programator cu o experienţă de până la doi ani câştigă, în medie, 760 euro în Bucureşti şi 570 de euro în provincie. Un angajat din Capitală câştigă cu 25% mai mult decât unul din Cluj sau Timişoara şi cu 80% mai mult decât unul din Constanţa, Galaţi, Mureş sau Oradea. Specialiştii au observat însă o scădere a salariului minim solicitat de proaspeţii absolvenţi, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. „În medie, pentru joburile de tip entry-level marjele salariale se situează între 200 şi 500 de euro, venit net“, explică Mălin Rusu, consultant resurse umane la Lugera & Makler. Ea apreciază că alte domenii în care există poziţii deschise la categoria entry-level sunt cel farmaceutic şi FMCG. Nimeni nu ştie, însă, care este gradul de absorbţie al absolvenţilor pe piaţa muncii. Singurele date concrete pot fi găsite la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), dar se referă la numărul şomerilor înregistraţi din rândul absolvenţilor. Şi acesta este nesemnificativ, deoarece tinerii refuză ideea de a debuta în carieră cu un asemenea statut.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta sub de 24 ani din mediul urban era de 22,6%, vara trecută, când toate firmele se plângeau în mass-media că nu au unde să găsească oameni pentru a ocupa posturile vacante. Pe măsură ce criza economică internaţională a început să aibă efecte şi în România, şomajul în rândul tinerilor a crescut foarte repede. Cele mai recente date arată că, în primele trei luni de criză, în toamna anului trecut, şomajul în rândul tinerilor din mediul urban a ajuns la 24,8%.
Jumătate dintre studenţi împart studiul cu munca
Rezultatele preliminare ale unui sondaj realizat de Fundaţia „Alumni“ a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi privind gradul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor de anul trecut arată că nouă respondenţi din zece au deja o slujbă, în condiţiile în care 56% din ei lucrau din timpul facultăţii. Cum au reuşit să îşi găsească un loc de muncă? Cei mai mulţi, aproape 40%, au apelat la site-urile de joburi, iar un sfert dintre ei au fost ajutaţi de cunoştinţe. De remarcat că, în ciuda înmulţirii târgurilor de joburi, doar 19 respondenţi s-au angajat în urma participării la un astfel de eveniment, şi doar trei prin Oficiul Forţei de Muncă. Deşi studiul a fost realizat la nivelul absolvenţilor promotiei 2008, când condiţiile de pe piaţa muncii erau mult mai avantajoase decât acum, tinerii se plângeau, încă de pe atunci, de „lipsa locurilor de muncă, în neconcordanţă cu numărul mare de absolvenţi“, de „lipsa experienţei pretinse la angajare“, cât şi de „angajările pe baza pilelor“.
„Ultima serie de absolvenţi din segmentul universitar umanist, economic şi drept s-a confruntat cu o ocupare mai dificilă pe piaţa muncii. Uitaţi-vă câte locuri se scot la concurs în magistratură: 200 pe an. Nici numărul de avocaţi nu a crescut, ceea ce înseamnă că angajarea acestor tineri este destul de complicată. Absolvenţii de la economie şi contabilitate stau mai bine. Probabil şi cei de la cibernetică, pentru că se angajează pe IT“, remarcă Ion Ciucă, director general al Direcţiei Finanţare Învăţământ Superior din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării MECI). Reprezentantul Ministerului Educaţiei se îndoieşte, însă, că absolvenţii facultăţilor de economia turismului au avut şanse pe piaţa muncii, având în vedere contracţia acestui domeniu de activitate în ultimele luni.
Seniorii scumpi, înlocuiţi cu juniorii ieftini
Domeniul care absorbea, până de curând, zeci de mii de absolvenţi anual, cel financiar-bancar, a schimbat complet strategia. „În momentul în care apare nevoia de recrutare pentru posturile vacante, angajaţii noştri reprezintă prima opţiune“, spune Daniela Rohan, director de resurse umane al UniCredit Țiriac Bank. Ea a precizat că doar „în situaţiile în care avem poziţii entry level, pe care nu le putem acoperi intern, există posibilitatea recrutării de tineri absolvenţi ai facultăţilor cu profil economic“. Adică, probabil, niciodată. De remarcat, totuşi, că firmele de recrutare specializate în selecţia personalului bancar apreciază că o şansă există: îndepărtarea personalului cu experienţă din departamente „facile“, care nu necesită un grad înalt de specializare, precum front office, şi înlocuirea lui cu începători, pe motiv că pretenţiile salariale ale acestora sunt inferioare angajaţilor cu vechime. Companiile la care visează orice absolvent de studii economice, cele de audit şi consultanţă, cunoscute drept Big Four (PricewaterhouseCoopers, Deloitte, KMPG şi Ernst & Young), nu vor angaja, anul acesta, mai mult de 20 de absolvenţi. În total. „Pentru poziţiile de intrare în audit, numărul de angajări va fi mai mic faţă de anul trecut”, spune Silviu Bădescu, Senior Coordinator în cadrul departamentului de resurse umane al Deloitte, compania fiind însă dispusă să recruteze interni.
Selecţia candidaţilor, mult mai riguroasă
Actuala conjunctură este una sănătoasă, adaugă Bădescu, potrivit căruia „pe termen lung, tinerii vor înţelege că orice perioadă de creştere accelerată poate fi urmată, fără preaviz, de una de recesiune, în care valori ca performanţa şi loialitatea capătă o altă greutate“. Tinerii economişti au însă şanse mai mari de angajare în zona vânzărilor. La Star Foods – PepsiCo sunt posturi vacante pentru agenţi de vânzări, merchandiser, operaţiuni logistică şi achiziţii. Tinerii absolvenţi vor fi, însă, riguros selectaţi. „Din 1.000 de CV-uri primite sunt aleşi cam doi-trei candidaţi“, ne spune Anda Drilea, managerul de resurse umane din această companie.
Bogdan Scorocârjă, absolvent al Facultăţii de management economic, promoţia 2008, apreciază că în acest an sunt destule posturi valabile la nivel de intrare în sectorul economic, dar se aşteaptă ca recrutările să fie mult mai riguroase ca în trecut. Opinie exprimată, de altfel, şi de reprezentanţii firmelor de recrutare. „Cei mai apreciaţi sunt candidaţii care termină o facultate la stat, fiind consideraţi cei mai bătăioşi, mai motivaţi. Sunt cei care învaţă nu pentru că au bani, doar să câştige o diplomă, ci muncesc pentru a o obţine“, declară, pentru Capital, directorul general al Total Business Solutions, Daniela Necefor. Conform acesteia, în continuare, cele mai multe cereri de candidaţi se înregistrează la call centere, dar se caută vorbitori de mai multe limbi străine.
Primii sacrificaţi pe baricadele recesiunii
Majoritatea absolvenţilor de ştiinţe umaniste, indiferent că este vorba de filosofie sau litere, s-au îndreptat în ultimul deceniu spre, probabil, cel mai atrăgător domeniu de pe piaţă: media&advertising. Ioana Iordache, CEO al grupului Leo Burnett şi unul dintre pionierii acestui sector, îşi aminteşte că, în ultimii ani, „recrutarea studenţilor în industria noastră nu s-a făcut conjunctural. Studenţii chiar erau soluţia pentru viitor: deschişi la minte, dornici să înveţe, «netaraţi» de stilul de gândire şi lucru ale unei alte organizaţii“. Acesta este motivul pentru care compania pe care o conduce a iniţiat o serie de programe de recrutare în facultăţi, de genul „Leo Academy“: „Îi pregăteam şi aveam tot timpul «sânge proaspăt»“.
Lucrurile s-au schimbat, însă. Acum, „suntem o companie în care predomină seniorii, oameni care au şi cunoştinţe şi autoritate în faţa clienţilor şi care, din păcate, nu au timp suficient să se ocupe de coaching-ul unui om fără experienţă, iar eficienţa a devenit prioritară în faţa creşterii şi dezvoltării unei noi generaţii“. Lăsând puţine speranţe tinerilor, concluzionează că „aceasta ar putea fi doar o fază, însă o fază din care vor avea de pierdut proaspeţii absolvenţi.“ Ei sunt primii care vor fi disponibilizaţi şi ultimii care vor fi angajaţi în recesiune.
«Am fost şi anul trecut la târgul de cariere. Am depus CV-ul la 20 de firme. Nu m-a sunat nimeni. Vor cu studii terminate şi cu experienţă. Este un cerc vicios.»
Ionela Nicu, studentă în anul III, Universitatea „Spiru Haret“
CU 50% MAI MULTE CV-URI PE COMPANIE
Primăvara este anotimpul consacrat pentru lansarea programelor de recrutare a tinerilor absolvenţi. Criza pare că a afectat planurile de dezvoltare ale companiilor. Comparând numărul joburilor propuse de companiile participante la recenta ediţie a târgului de carieră „Angajatori de top“ cu cel înregistrat anul trecut, se constată o reducere cu aproximativ 40%. Doar o treime dintre posturile anunţate se adresau tinerilor absolvenţi. În schimb, a crescut cu 15% numărul tinerilor veniţi în căutarea unui loc de muncă. Statisticile realizate de organizatori indică o medie de 1.100 de CV-uri depuse la fiecare dintre cele peste 80 de companii prezente la târg, adică cu 50% mai mult decât la ediţiile anterioare. În contextul economic actual, companiile s-au orientat mai mult către tinerii cu experienţă de muncă de până la şapte ani. La această categorie de profesionişti, prezenţa tinerilor cu experienţă în domeniul bancar şi al comunicaţiilor a fost mai mare cu 15%. Sectorul financiar-bancar s-a situat, de altfel, între preferinţele tinerilor absolvenţi, la fel ca şi în anii trecuţi. Remarcabil a fost însă interesul tinerilor pentru posturile din industria de larg consum. „Dacă la evenimentul trecut companiile din acest domeniu primeau circa 1.000 de CV-uri la stand, acum au strâns aproximativ 2.000“, apreciază Oana Stroescu de la Catalyst Solutions, firma organizatoare a evenimentului. Numărul dublu al CV-urilor depuse se justifică prin oferta mare de posturi, dar şi prin diversitatea lor: marketing, vânzări, contabilitate, financiar etc. Menţinerea programelor de recrutare de tip Management trainee în ofertele târgului de carieră este încă un indiciu că, în acest an, multe companii se vor orienta în mod deosebit doar către recrutarea tinerilor cu potenţial.
