Acestea sunt concluziile unui sondaj de opinie realizat la scara nationala de Institutul de Cercetari Economico-Sociale si Sondaje (IRECSON), i exclusivitate pentru revista Capital. Au fost intervievati 7000 de proaspeti absolventi, din domeniile economic, tehnic, socio-umanist, constructii/arhitectura si agronomie. Ca urmare a faptului ca piata fortei de munca absoarbe un numar insignifiant de absolventi, a instabilitatii economice si a deficientelor sistemului de ivatamint, aproximativ 40% din absolventii anului 2000 intentioneaza sa paraseasca tara pentru a se realiza profesional. Bineiteles, emigrarea le-ar aduce si un salariu pe care i Rominia nu l-ar avea, probabil, niciodata.
Ce mai cred absolventii despre viitorul lor i profesia aleasa? Doar 49% spera ca vor obtine un post i domeniul lor de pregatire pe baza cunostintelor dobindite i facultate, i vreme ce 22% considera ca nu, iar 29% nu stiu. in vederea unei pregatiri adecvate i domeniu si a obtinerii unui loc de munca, respondentii considera ca practica concreta i timpul facultatii este necesara (60%) si indispensabila (33%). Cu toate acestea, majoritatea absolventilor nu au tinut cont de tendintele existente pe piata de munca atunci cind s-au iscris la facultate, criteriul principal fiind placerea de a practica profesia respectiva (67%).
Urmeaza dorinta de a face o facultate (51%), nevoia de a face o facultate (41%), renumele profesiei (35%), renumele facultatii (32%), cererea mare pe piata fortei de munca (26%), insistentele parintilor (17%).
Cine a hotarit soarta viitorului student? in jur de 88% din absolventi si-au ales profesia din proprie initiativa, 22% au fost influentati de parinti si prieteni, 17% de profesorii din liceu, 13% de profesorii care i-au meditat, 11% de mass-media. Majoritatea absolventilor de ivatamint superior (84%), promotia 2000, se bazeaza pe propriile puteri pentru a gasi un loc de munca. in general isa, tinerii sunt nemultumiti de pregatirea practica din facultate, 64% considerind ca studiile universitare asigura doar o pregatire teoretica. Trebuie mentionat faptul ca 72% din absolventi considera ca i alegerea unei profesii ar trebui sa se tina cont si de rezultatele testelor psihologice de orientare profesionala. Asadar, pe piata muncii ar fi bine venite centrele de consiliere profesionala, atit la nivelul liceelor, cit si al facultatilor.
De asemenea, nu poate fi trecut cu vederea procentajul de 33% al celor care cred ca sunt obstructionati de societate i activitatea universitara. Pe de alta parte, i aceasta privinta 72% sunt sprijiniti de parinti, 67% sunt coordonati de profesori, iar 43% se simt controlati de profesori. Majoritatea absolventilor (67%) se simt motivati sa practice profesia aleasa, iar 66% dintre respondenti intentioneaza sa urmeze un curs de specializare dupa terminarea facultatii. Motivele care stau la baza deciziei de a urma un astfel de curs sunt: specializare i profesia aleasa (72%), preferinta firmelor pentru cei care termina asemenea cursuri (61%), reorientare profesionala (25%).
Profesiile noi trezesc interesul
Proportia celor care doresc sa urmeze si o alta facultate, evident pentru a avea mai multe sanse i gasirea unui loc de munca, „se ridica” la numai 26% dintre absolventi. Intentiile sunt laudabile, dar putini le pun i practica. Doar 6% dintre absolventi au deja la baza studii universitare, iar 4% frecventeaza o alta specializare universitara.
La baza acestor intentii se afla schimbarile de pe piata fortei de munca si aparitia unor profesii noi. Interesul absolventilor este trezit de aparitia unor profesii noi: asistent relatii publice (40%), evaluator imobiliar (40%), asistent manager (38%), manager financiar (24%), manager resurse umane (30%), analist resurse umane (18%), expert fiscal (38%), analist statistician (15%), director de vinzari (27%), lichidator de itreprinderi (24%), administrator privind reorganizarea itreprinderii (24%), secretara (7%), agent de vinzari (5%), agent imobiliar (5%).
Testele psihologice lipsesc cu desavirsire
Marea majoritate a studentilor, indiferent de facultatea absolvita, considera ca alegerea unei profesii ar trebui sa se faca si pe baza testelor psihologice de orientare profesionala, acest lucru trebuind sa se itimple ica din liceu.
Cei mai motivati pentru practicarea profesiei sunt absolventii facultatilor de constructii – avind i vedere ca este un domeniu i plina dezvoltare si o profesie cautata i strainatate – iar cei mai putin motivati sunt absolventii universitatilor. Peste jumatate din absolventi (54%) sunt de parere ca societatile comerciale sunt interesate sa angajeze absolventi.
Dintre cei care cred contrariul, 55% declara ca motivul este lipsa de experienta practica. Pe locul doi se afla, cu procente egale (38%), managementul firmelor si legislatia. Pe parcursul facultatii, o buna parte din tineri si-a schimbat orientarea profesionala, asa ca numai 57% doresc sa lucreze i profesia aleasa. in vederea obtinerii unui loc de munca, doar 16% vor apela la agentii de recrutare si plasare, ei preferind sa epuizeze relatiile personale si ofertele de la mica publicitate.
Pregatirea practica ii nemultumeste pe majoritatea studentilor, isa recordul il detin facultatile de agronomie, unde 97% din absolventi s-au declarat total nesatisfacuti de practica.
in plus, mai mult de jumatate din absolventi sunt convinsi ca informatiile acumulate i timpul facultatii nu-i vor ajuta sa-si gaseasca o slujba. Proportia acestora nu face decit sa dovedeasca ica o data ca, dupa zece ani de la Revolutie, sistemul de educatie este mai degraba i avantajul profesorilor decit al studentilor.
in aceste conditii, evolutia fortei de munca este imposibil de prevazut.