Accesarea fondurilor europene destinate României pentru perioada 2007-2013,  pentru cele șapte programe operaționale (Transport, Mediu, Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Competitivității Economice, Dezvoltarea Capacității Administrative și Asistență Tehnică) consemnează un eșec nemaiîntâlnit în Uniunea Europeană.

Practic, din 2007 și până în prezent, din totalul de 20 mld. alocate de UE , România a accesat sub 10%. În momentul de față, pentru patru din cele șapte programe sectoriale plățile sunt suspendate de Comisia Europeană, „până la o dată nedeterminată“.

De la POS DRU, banii inapoi!

Cea mai gravă situație se înregistrează la Programul Operațional Sectorial- Dezvoltarea Resurselor Umane (POS- DRU), unde vom fi obligați să returnăm către UE o mare parte din banii deja încasați. Comisia a efectuat un audit al acestui program, pentru intervalul ianuarie 2007- aprilie 2012. Potrivit MAEur, principala concluzie a fost aceea că „sistemul de management şi control a funcţionat necorespunzător“. Ca urmare, CE a declanşat procedura de presuspendare a programului şi a propus, deja, o corecţie consistentă. Potrivit premierului Victor Ponta, este vorba de nu mai puțin de 175 milioane de euro. Având în vedere că suma totală accesată până în prezent la acest program este de 268  milioane de euro, rezultă că vom fi obligați să returnăm peste 65% din acești bani. De asemenea, CE a hotărât presuspendarea programelor Transport, Regional şi Creşterea competitivităţii economice. „Problemele sunt legate de domeniul achizițiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum și de prevenirea și detectarea fraudei și a conflictelor de interese“ – se arată în scrisoarea remisă autorităţilor române. În plus, pentru cele trei programe, dar şi pentru POS Mediu, CE a stabilit corecţii financiare între 10 şi 15 la sută din plăţile efectuate până în prezent. România are la dispoziție două luni pentru a remedia situaţia.

Rezultatul va trebui confirmat printr-un raport al Autorității Naționale de Audit. Doar în acest caz Comisia va dispune reluarea plăților. Cert este că mulți dintre cei care au demarat proiecte în cadrul acestor programe au ajuns într-o situație disperată. În lipsa fondurilor de la UE, ei aculumează datorii și sunt nevoiți să recurgă la împrumuturi bancare pentru a face față plăților curente. Organismul din România care ar fi trebuit să sesizeze și să prevină neregulile în derularea acestor programe este Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF). Din păcate, acțiunile DLAF din ultimii ani au fost anemice. De exemplu, în anul 2011, când au fost înregistrate foarte multe nereguli, care au și condus la suspendarea plăților, DLAF  a efectuat 125 de acțiuni de control. Dar în urma acestor acțiuni nu a fost prins niciun „rechin“, doar „peștișori“ care derulau sume mici, de câteva sute de mii de euro.

Agricultura mai are de accesat „doar“ 50%

Agricultura este singurul domeniu economic în care România a înregistrat rezultate cât de cât satisfăcătoare în procesul de accesare a fondurilor europene. Astfel, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, din cele 8,5 mld. euro, alocate pentru perioada 2007-2013, până la data de 01 octombrie 2012, s-au accesat 4,1 mld. euro, adică aproape 50%. În schimb, la
Programul Operațional pentru Pescuit  lucrurile nu au mers deloc bine, gradul de accesare fiind de doar 20,4 la sută. Suspendate încă din ianuarie 2012, plățile de la UE ar fi trebuit să fie deblocate la începutul lunii iulie 2012, ceea ce nu s-a întâmplat nici până azi. „Noi am făcut tot ceea ce ni s-a cerut de la CE pentru remedierea situației, am schimbat și conducerea Unității de Management și avem promisiunea că, până la sfârșitul anului, plățile vor fi deblocate“, a declarat pentru Capital ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Una peste alta, pe cele nouă programe, care însumează circa 27 mld. euro, în cei șase ani,

România a accesat în total  mai puțin de 6 mld. euro. Acest eșec s-ar putea să ne coste la stabilirea bugetului UE pentru următorul ciclu financiar, 2014-2020, când s-ar putea să ne fie alocate fonduri mult mai puține decât cele care ne-au fost alocate pentru perioada 2017-2013.

În cazul în care este vorba de suspiciune de fraudă, se poate merge cu corecția financiară (returnarea banilor – n.red.), fără niciun fel de problemă, până la 100% din sumele accesate.
Leonard Orban, ministrul afacerilor europene