Ea a participat la o conferinţă organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în cadrul căreia a fost lansat un studiu privind definirea unui mecanism de stabilire a salariului minim în România, studiu realizat de experţi din Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), Academia Română, Academia de Studii Economice şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
Potrivit managerului de proiect, Mădălina Popescu, cercetător ştiinţific în cadrul INCSMPS, există în România 1,3 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim, adică aproape un sfert din total.
Studiul a plecat de la analiza practicilor din alte ţări europene privind un mecanism de stabilire a salariului minim, care au fost apoi aplicate la particularităţile româneşti.
"Mesajul principal al acestui exerciţiu îl constituie necesitatea de a avea o evaluare de impact înainte de luarea oricărei decizii", a spus Mădălina Popescu.
La rândul său, Valentina Vasile, cercetător ştiinţific în cadrul Academiei Române, a arătat că este necesară constituirea unui grup de experţi independenţi, numiţi de către Parlament, care să analizeze orice modificare a salariului minim.
"Aceşti experţi trebuie să realizeze o analiză ex-ante şi ex-post care să fundamenteze riguros propunerea guvernamentală privind salariul minim. Din acest grup ar trebui să facă parte cercetători din mediul universitar, din institutele specializate, dar şi din instituţiile abilitate să furnizeze informaţii oficiale, respectiv INS şi ANAF. Aceşti experţi trebuie să se ocupe cu aplicarea mecanismului şi cu ajustarea lui. Ei pot fi numiţi de Parlament, recomandaţi de Ministerul Muncii, dar trebuie să fie cunoscuţi şi recunoscuţi ca experţi de către partenerii sociali", a spus Vasile.
Ea a arătat că, mai departe, după întâlnirea experţilor, Guvernul şi partenerii sociali negociază pe marginea datelor puse la dispoziţie de acest grup de experţi. Tot acest grup ar trebui să revadă periodic mecanismul de stabilire a salariului minim şi să realizeze studii privind revizuirea mecanismului.
În ceea ce priveşte criteriile de stabilire a salariului minim, Daniel Pele, conferenţiar universitar în cadrul ASE, a enumerat criterii sociale, precum nivelul general al salariilor şi standardele de viaţă, dar şi criterii economice, precum nivelul general al preţurilor, productivitate, PIB per capita, competitivitate, activitatea economică, a întreprinderilor şi altele, pentru a creiona un nivel optim al salariului mediu.
Prezent la conferinţă, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, a arătat că România are nevoie de un mecanism independent de stabilire a salariului minim, în condiţiile în care, în prezent, acest indicator a devenit un instrument politic.
"Salariul minim este un mecanism de control. Clasa politică se simte confortabil cu acest stil autoritar, de a folosi masa de alegători după bunul plac. Am ratat momentul introducerii unui astfel de mecanism anul trecut, am propus acest lucru în martie, când aveam un Guvern de tehnocraţi. Astăzi avem deja un Guvern politic care deja a comunicat Comisiei în scris că nu este interesat de aşa ceva", a spus Costin.
Pe de altă parte, Ioana Gligor, şef adjunct de unitate la DG EMPL din cadrul Comisiei Europene, a precizat că instituţia nu a primit deocamdată un punct de vedere al Guvernului României pe această temă.
AGERPRES
