Ne puteţi descrie procedura obţinerii niformaţiilor de interes public solicitate prin formularea unei cereri şi în ce măsură autorităţile implicate sunt obligate să răspundă oricărei solicitări. Corina Iliescu - Constanta Orice persoană fizică sau juridică, romånă sau străină, poate cere informaţii de interes public. Solicitantul nu trebuie să îşi justifice în niciun fel cererea, întrucåt accesul la informaţii este liber. Informaţiile pot fi solicitate v
Ne puteţi descrie procedura obţinerii niformaţiilor de interes public solicitate prin formularea unei cereri şi în ce măsură autorităţile implicate sunt obligate să răspundă oricărei solicitări.
Corina Iliescu – Constanta
Orice persoană fizică sau juridică, romånă sau străină, poate cere informaţii de interes public. Solicitantul nu trebuie să îşi justifice în niciun fel cererea, întrucåt accesul la informaţii este liber.
Informaţiile pot fi solicitate verbal, direct la sediul instituţiei/autorităţii publice sau regiei autonome, unde trebuie să existe un compartiment/birou de informare sau cel puţin o persoană special desemnată.
O altă modalitate este aceea a formulării unei cereri expediate prin poştă cu confirmare de primire sau depusă la sediul instituţiei/autorităţii publice sau regiei autonome, cu număr de înregistrare. Cererea scrisă poate fi făcută pentru comunicarea oricărui tip de informaţii de interes public, inclusiv a celor care se comunică din oficiu. Autoritatea sau instituţia publică are obligaţia de a răspunde în anumite termene (vezi caseta).
Răspunsuri refuzate
În situaţia refuzului tacit sau exprimat în scris şi motivat de a răspunde, se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii, în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă de către persoana interesată. Dacă reclamaţia este întemeiată, răspunsul va fi dat în 15 zile de la depunere şi va conţine informaţiile solicitate, precum şi menţionarea sancţiunilor disciplinare aplicate funcţionarului vinovat.
Dacă persoana în cauză este nemulţumită de răspunsul autorităţii, poate depune o plångere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi are domiciliul fie persoana vătămată, fie autoritatea/instituţia publică. Plångerea poate fi făcută în termen de 30 de zile de la data expirării termenelor prevăzute de lege pentru a se comunica răspunsul la solicitările de informaţii de interes public. Instanţa poate obliga autoritatea să furnizeze informaţiile solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. Hotărårea tribunalului este supusă recursului, care se judecă la Curtea de Apel.
Articolul 5 din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, conţine numai acele informaţii pe care autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să le comunice din oficiu, şi ca atare aceste prevederi nu au caracter exhaustiv, existånd şi alte informaţii şi documente de interes public în privinţa cărora există aceeaşi obligaţie de a fi puse la dispoziţia cetăţenilor.
Jurisprudenţa şi doctrina au susţinut aplicarea instituţiei abuzului de drept pentru acei solicitanţi de informaţii publice care nu utilizează prevederile Legii nr. 544/2001 în scopul pentru care acestea au fost adoptate, ci în scop de şicană, îngreunånd atåt activitatea instituţiilor şi autorităţilor publice, în general, cåt şi pe cea a instanţelor de judecată, în particular.
Excepţii
Există totuşi excepţii de la accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public, prevăzute în Legea nr. 544/2001:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale Romåniei, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
Excepţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 544/2001 sunt de strictă aplicare şi interpretare, astfel încåt autoritatea sau instituţia publică va manifesta probabil prudenţă în invocarea acestora ca motiv al refuzului de furnizare a informaţiilor de interes public.
DAUNE MORALE
Dreptul la informaţie este un drept nepatrimonial, astfel încåt încălcarea lui atrage în mod automat acordarea de daune morale, iar cuantificarea daunelor este un proces complex şi cu criterii de stabilire ce depind de gravitatea încălcării, situaţia de fapt, dreptul încălcat, precum şi de alţi asemenea factori.
TERMENE DE RASPUNS
Autoritatea sau instituţia publică trebuie să răspundă în termen de:
• 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii;
• 30 de zile lucrătoare, în cazul în care durata necesară pentru identificarea informaţiei solicitate depăşeşte zece zile, dar instituţia are obligaţia să anunţe acest fapt în termen de zece zile – în această situaţie, informaţiile solicitate au caracter complex;
• 5 zile lucrătoare, dacă informaţia solicitată este considerată a fi o informaţie exceptată de la liberul acces.
În ce situaţii putem modifica ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare prin introducerea unui nou punct? O astfel de modificare credem că va determina reacţii negative din partea unora dintre asociaţi. În ce măsură se poate evita o astfel de situaţie?
Horia Teodora – Bucuresti
Cadrul legal îl constituie Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată şi modificată, la zi – în continuare denumită Legea. Prevederile art. 117(1) din Lege conferă într-adevar această posibilitate, a modificării ordinii de zi a unei AGEA legal convocate în condiţiile art. 117 din Lege, în sensul introducerii unor noi puncte pe ordinea de zi a Adunării.
Prevederile art. 117(1) din Lege conţin însă anumite condiţii stricte pentru a se putea modifica ordinea de zi deja adusă la cunoştinţa acţionariatului prin publicarea în Monitorul Oficial. Aceste condiţii sunt:
• introducerea noului punct pe ordinea de zi să fie solicitată de un acţionar ce deţine cel puţin 5% din capitalul social al societăţii; cererea poate fi făcută şi de mai mulţi acţionari care împreună deţin aceeaşi cotă de mai mult de 5% din capitalul social;
• cererea de introducere a unui nou punct se aduce la cunoştinţa consiliului de administraţie, respectiv directoratului, în cel mult 15 zile de la data publicării convocării AGEA în Monitorul Oficial; în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, şi acţionarii doresc să formuleze propuneri de candidaturi, în cerere vor fi incluse informaţii cu privire la numele, localitatea de domiciliu şi calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcţiile respective;
• ordinea de zi, completată cu punctele propuse de acţionari, ulterior convocării, trebuie publicată cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute de Lege şi/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunării generale, cu cel puţin zece zile înaintea Adunării Generale, la data menţionată în convocatorul iniţial.
Opinii exprimate în doctrina juridică.
1. Într-o primă opinie, prevederile formaliste cerute de Lege sunt imperative şi au ca scop protejarea intereselor acţionarului. În această opinie, publicarea ordinii de zi are ca scop să împiedice formarea unor majorităţi interesate apărute în mod neaşteptat, dånd, în acelaşi timp, răgaz acţionarului să se pregătească şi să se documenteze pentru a putea participa la AGEA în deplină cunoştinţă de cauză a problemelor ce urmează să se discute. Conform acestei teze, nu s-ar putea discuta în AGEA alte probleme în afara celor aduse la cunoştiinţa acţionariatului prin convocare, cu atåt mai puţin să se ia o hotăråre asupra noilor probleme.
2. Într-o altă opinie, se consideră că dacă există alte probleme decåt cele din ordinea de zi publicată în convocare, iar aceste probleme rezultă din dezbateri şi există condiţiile de prezenţă şi de vot pentru luarea unei hotăråri în ceea ce priveşte aceste noi probleme, atunci adunarea poate vota introducerea noilor puncte pe ordinea de zi.