O parte semnificativă a populației din România se confruntă cu dificultăți în accesarea numerarului, fiind nevoită să parcurgă distanțe mari până la un bancomat. Banca Națională a României a analizat distribuția unităților bancare și a ATM-urilor pentru a înțelege mai bine situația.
Accesul la ATM, o provocare zilnică pentru mulți români
În România, un sfert din cetățeni trebuie să meargă cel puțin cinci kilometri pentru a găsi un ATM. Mai mult, 10% dintre români trebuie să parcurgă distanțe și mai mari, de peste opt kilometri, pentru a putea retrage numerar.
„Sigur, există și reversul medaliei: 10% din populație se află la mai mult de opt kilometri de un bancomat”, a declarat Matei Kubinschi, director adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României.
Aceste date sunt esențiale pentru BNR, care poate astfel identifica regiunile cu acces limitat la numerar. Autoritățile ar putea elabora noi strategii pentru a reduce discrepanțele și a îmbunătăți infrastructura financiară.
Analiza BNR: Harta bancomatelor și accesibilitatea
Banca Națională a utilizat metode de analiză geospațială pentru a cartografia toate sucursalele bancare și ATM-urile din România. Aceste date au fost comparate cu zonele dens populate pentru a determina accesibilitatea la numerar.
Cifrele arată o situație îngrijorătoare în anumite județe. De exemplu, în Tulcea, există un singur bancomat la fiecare 100 de kilometri pătrați. Alte patru județe din țară au mai puțin de două bancomate la fiecare sută de kilometri pătrați.
Cum stă România în comparație cu alte țări
Dacă analizăm situația României în comparație cu alte state europene, rezultatele sunt mixte.
Pe de o parte, raportat la numărul populației, rețeaua de ATM-uri este mai bine dezvoltată decât în Cehia și comparabilă cu cea din Polonia. Pe de altă parte, România este depășită de Bulgaria la acest capitol.
Din perspectiva teritorială, însă, România se află pe ultimul loc atât în ceea ce privește numărul de bancomate, cât și al unităților bancare.
Acest aspect indică faptul că, deși există suficiente bancomate pentru populație, ele sunt distribuite inegal, lăsând multe zone fără acces facil la numerar.
Multe localități nu au bancomate
Din cele 3.186 de localități din România, doar 1.055 dispun de bancomate, ceea ce înseamnă aproximativ 32%. Aceste localități deservesc o populație de 13,4 milioane de oameni, reprezentând 71% din locuitorii rezidenți cu vârsta peste 15 ani.
În mediul urban, toate unitățile administrativ-teritoriale sunt dotate cu ATM-uri. În orașele cu peste 10.000 de locuitori, doar trei localități nu dispun de bancomate.
Situația se complică în așezările cu 5.000–10.000 de locuitori, unde doar 67% dintre localități au acces la astfel de servicii financiare. Cel mai grav este în comunitățile sub 5.000 de locuitori, unde doar 21% dintre acestea au bancomate.
Un sfert dintre români trăiesc la o distanță mai mare de cinci kilometri față de cel mai apropiat ATM. Dintre aceștia, 10% trebuie să meargă mai mult de 8,5 kilometri pentru a avea acces la numerar.
În cazul unui procent mic din populație (1%), distanța depășește chiar 15,8 kilometri. Cele mai afectate regiuni sunt Moldova, Sud-Vest Oltenia și Sud Muntenia, unde există concentrări mari de locuitori fără acces facil la rețeaua de bancomate.
Bucureștiul este orașul cu cea mai mare concentrație de bancomate
Bucureștiul beneficiază de cea mai densă rețea de bancomate. În București sunt instalate 1.604 ATM-uri, ceea ce înseamnă un bancomat la 1.160 de locuitori. Raportat la suprafață, densitatea este de 6,37 ATM-uri pe kilometru pătrat.
Dintre toate sectoarele Capitalei, Sectorul 1 se evidențiază cu cea mai mare concentrație de ATM-uri. La polul opus, Sectorul 5 are cel mai redus număr de bancomate, ceea ce poate crea dificultăți pentru locuitori în accesarea serviciilor financiare.
Relația dintre dezvoltarea economică și infrastructura bancară
Matei Kubinschi a evidențiat faptul că dezvoltarea economică a județelor este strâns legată de numărul unităților bancare și de infrastructura de ATM-uri.
„Dacă ne uităm la relația dintre numărul de ATM-uri și PIB per capita pe fiecare județ sau numărul de unități bancare și creditul din acel județ, vedem o corelație pozitivă și o relație strânsă. Această relație poate să ne permită să distribuim strategic aceste unități pentru a permite accesul populației și firmelor la servicii financiare și să le integrăm mai bine în circuitul economic”, spune Matei Kubinschi.
