ACDBR avertizează că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra economiei naționale
În baza semnalelor primite de la membrii din teritoriu şi a analizelor făcute cu privire la activitatea partenerilor noştri din comerţul tradiţional, majoritatea lor fiind mici retaileri, ACDBR atrage atenţia că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra sectorului economic de distribuţie de bunuri şi implicit asupra economiei naţionale.
Potrivit variantei de proiect aflată pe masa Guvernului şi care urmează să fie trimisă Parlamentului, toate companiile care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră ar urma să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri, dacă aceasta depăşeşte suma de 50 milioane de euro. O astfel de impozitare nu poate fi susţinută de companiile de distribuţie din FMCG, unde marja de profit funcţie de produsele distribuite se situează în medie între 0,47% şi 3,4%.
Aplicarea unei astfel de impozitări în sectorul de distribuţie tradiţională de bunuri de larg consum ar avea un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de companiile care sunt membre ale ACDBR şi nu numai. Va avea un impact negativ și asupra comerţului tradiţional, adică a micilor retaileri şi a celor din HoReCa.
În prezent, marja de profit a unei companii de distribuţie în domeniul produselor din tutun este între 0,47% şi 1,37
În prezent, în mod real, marja de profit a unei companii de distribuţie în domeniul produselor din tutun (produse care generează, după produsele din petrol, cea mai mare valoare din accize la bugetul statului) este între 0,47% şi 1,37. Marja de profit a unei companii din domeniul distribuţiei de băuturi şi alimente este între 1,5 şi 3,4%. Or, aplicarea unei cote de impozit de 1% pe cifra de afaceri care depăşeşte 50 milioane euro ar împovăra situaţia financiară a companiilor de distribuţie, făcând practic nerentabilă această activitate şi blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piaţa tradiţională şi HoReCa.
„Din analiza noastră privind companiile de distribuţie de ţigări, alimente şi băuturi, rezultă că impactul asupra profitului cauzat de aplicarea IMCA este între 35% pentru companiile FMCG şi 83% pentru companiile distribuitoare de ţigări, ceea ce înseamnă o dublare a impozitului actual. Mai mult, datorită sezonalităţii în primele cinci luni ale anului, majoritatea companiilor din distribuţie înregistrează pierderi, care sunt recuperate în următoarele luni ale anului.
Prin aplicarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) de 1%, companiile ar plăti un impozit trimestrial foarte mare fără să aibă profit, ceea ce ar conduce la reducerea capitalizării şi a lichidităţilor necesare susţinerii afacerii în piaţă, generând împrumuturi bancare pentru susţinerea cash-flow-ului şi, automat, costuri mai mari.
De aceea, am trimis adrese către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, către Guvern şi către decidenţii politici din Parlament prin care propunem ca firmele care activează în sectorul economic al distribuţiei de bunuri FMCG identificate prin codurile CAEN: 4631, 4632, 4633, 4634, 4635, 4636, 4637, 4638, 4639, 4617 fie exceptate de la plata IMCA, pentru că, altfel, activitatea va fi perturbată serios, ducând la închiderea acestor afaceri cu toate repercusiunile pe care le va avea asupra celor peste 60.000 de companii din piaţa de comerţ tradiţional, care este dominată de cele mai multe insolvenţe şi închideri ale activităţii”, a informat, vineri, ACDBR.
Noul impozit minim asupra cifrei de afaceri ar urma să fie aplicat companiilor de distribuţie de bunuri
Noul impozit minim asupra cifrei de afaceri ar urma să fie aplicat companiilor de distribuţie de bunuri, după ce prin OUG 67/2023 Guvernul a implus plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază pe întregul lanţ de distribuţie la nivelul maxim de 5%, ceea ce a cauzat deja o scădere a marjei de profitabilitate a agenţilor economici din acest sector de activitate.
„Totodată, considerăm că majorarea accizelor la bere şi ţigări va conduce la o diminuare consistentă a consumului (care se vede chiar din acest an) ceea ce va afecta volumul de vânzări, generând restructurarea activităţii fapt care are ca efect direct disponibilizări de personal, crescând astfel rata şomajului şi, de aici, producând efecte negative în lanţ asupra economiei naţionale. Atragem atenţia cu privire la aceste aspecte deoarece distribuţiei tradiţionale de bunuri de larg consum îi revine rolul hotărâtor în asigurarea cursivităţii proceselor economice, întrucât ea finalizează activitatea unui producător, încheind ciclul de producţie şi asigurând resursele băneşti pentru reluarea activităţii economice.
Cu atât mai mult, asumându-şi în filiera produselor alimentare rolul de colectare, sortare, depozitare şi comercializare către vânzătorii finali ai bunurilor, tot distribuţiei tradiţionale de bunuri de larg consum îi revine rolul major de verigă în asigurarea securităţii alimentare, atât de mult pusă la încercare de evenimentele succesive din ultimii ani cauzate de pandemia de COVID-19 şi invadarea Ucrainei de către Rusia, contexte care au condus de la criza energetică până la cea economică ce au afectat şi continuă să afecteze distribuitorii români. Nu în ultimul rând, arătăm că distribuţia tradiţională reprezintă legătura fundamentală pentru comerţul tradiţional şi, prin urmare, pentru economia noastră naţională”, relatează sursa citată anterior.
