Potrivit datelor publicate de INS, declinul și îmbătrânirea populației vor avea efecte devastatoare în mai multe domenii. De la societate, până la economie și inclusiv până la numărul de parlamentari și europarlamentari.

Mai exact, INS estimează populația în patru variante de calcul. Varianta constantă reprezintă o „variantă reper” pentru a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. De asemenea, există varianta optimistă, cea pesimistă și a patra – varianta medie.

Potrivit sursei citate, în varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori. De asemenea, aceași pentru anul 2070, are rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori

De cealaltă parte, în varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori, iar în varianta medie România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori.

Există și varianta intermediară, unde populaţia rezidentă este estimată la 13,8 milioane locuitori în anul 2070. INS arată, însă, că, în toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,6 milioane persoane (varianta constantă).

Acest județ ar putea dispărea

În același timp, datele INS arată că la nivel naţional populaţia feminină ar continua să fie predominantă, iar în anul 2070 ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală ar varia de la 52,3% (în varianta intermediară) la 53,5% (în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2019 (51,1%).

Previziunile pentru anul 2070 sunt sumbre. În anul 2070, numai în judeţele Giurgiu şi Teleorman populaţia feminină va fi minoritară (în toate variantele de proiectare) şi în judeţul Botoşani (în toate variantele de proiectare, cu excepţia variantei optimiste în care ponderea pe sexe va fi aproape egală, cu numai 0,1% în favoarea femeilor).

De asemenea, potrivit estimărilor, Teleorman este Judeţul din România care ar putea dispărea deoarece şi-ar putea pierde peste 70 la sută din locuitori.

În varianta medie, populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua, în perioada 2019-2070, cu excepţia judeţului Ilfov care va înregistra o creştere a populaţiei rezidente, în anul 2070, cu aproximativ 207,6 mii persoane (cu 42,7%).

Totodată, judeţele care ar înregistra o diminuare a populaţiei mai mică de 100 mii persoane ar fi: Braşov, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Sălaj, Sibiu, Suceava şi Timiş.

Unde se încadrează Bucureștiul

În Municipiul Bucureşti lucrurile arată încurajator. În 2070, Capitala ar urma să aibă în continuare cea mai numeroasă populaţie (1,59 milioane persoane), urmat de judeţul Iaşi (a cărui populaţie va scădea la 740,1 mii persoane). Tulcea ar înregistra o reducere a populaţiei cu aproximativ 108,7 mii persoane (56,2%) şi va rămâne în continuare judeţul cel mai puţin populat.

Populaţia judeţelor Prahova şi Argeş va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070, de -351,3 mii persoane şi respectiv de -271,7 mii persoane.

În ceea ce privește regiunea României care se va depopula în următorii 50 de ani. Dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2019, populaţia rezidentă a regiunilor Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia ar urma să se reducă la puţin peste jumătate în anul 2070. La polul opus va fi regiunea Bucureşti-Ilfov care ar înregistra o scădere de numai -1,3% datorată creşterii populaţiei judeţului Ilfov.

Scăderea populaţiei din celelalte regiuni ar fi cuprinsă între -21,8% în regiunea Centru şi -43,8% în regiunea Sud-Est.

Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii, precum şi a migrării populaţiei apte de muncă, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi a populaţiei adulte, în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice.