Consumatorii au început să evite achiziția mașinilor cu combustie internă și să să se orienteze către cele verzi, pentru a preveni eventuale repercusiuni ale interdicției de circulație/înmatriculare a acestora.

Acordul mai sus amintit prevede ca etapă intermediară către emisii zero, faptul că noile standarde de CO2 vor impune, de asemenea, ca emisiile medii ale mașinilor noi să scadă cu 55% până în 2030, iar cele ale camionetelor noi cu 50% până în 2030.

Pe lângă obiectivele climatice, acest acord vine să întărească estimările privind accelerarea tendinței de trecere la maşini verzi, în special, cele full electric, dintr-un raport recent al strategy&, departamentul global de strategie al PwC, care arată că nouă din zece (93%) mașini vândute în 2035 vor fi electrice (BEV).

Deși înregistrează creșteri puternice de la trimestru la trimestru, vânzările de mașini verzi (electrice, hybrid și plug-in) din România au ajuns la o cotă de doar 20% din piața totală, față de nivelul de 46% din statele vest-europene, fiind încă departe de obiectivele ambițioase impuse de Uniunea Europeană până în 2035.

Totuși, atât consecințele unei eventuale interdicții pentru mașinile cu combustie, cât și stimulentele oferite în ultimii doi ani în statele europene au avut efectul scontat, iar numărul înmatriculărilor de mașini foarte poluate s-a redus semnificativ.

Astfel, cota de piață a înmatriculărilor de mașini noi cu combustie internă (ICE- Internal combustion engine) a scăzut pe primele cinci piețe europene (Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie) la 58,2% în 2021 de la 92% în 2019, potrivit datelor strategy&. A continuat coborârea până la 54% la finele primul semestru din 2022, rata de scădere fiind însă încetinită din cauza problemele producătorilor cu lipsa componentelor auto şi implicit cu întârzierile la livrare. Spre exemplu, în 2021, în Regatul Unit, înmatriculările de mașini cu combustie internă a scăzut de la 91% la 55%, iar în Germania, de la 92% la 58%.

Campioana Europei este însă Norvegia, unde cota de piață a mașinilor cu combustie internă a fost în 2021 de doar 8%, cea mai mică din lume. De asemenea, în Suedia și în Țările de Jos, cota de piață ICE a fost depășită pentru prima dată în 2021, situându-se la 49% și, respectiv, 47%.

Ritmul de instalare a stațiilor de încărcare în Europa trebuie să țină pasul cu vânzările de mașini electrice

Disponibilitatea stațiilor de încărcare din Europa a fost considerată una dintre principalele piedici pentru creșterea vânzărilor de mașini electrice. Având în vedere estimările privind creșterea parcului de mașini electrice pe termen mediu și lung, masterplanul Uniunii Europene privind infrastructura de încărcare arată un necesar de 6,8 milioane stații publice de încărcare în 2030, față de peste 300.000 în prezent. România deține, în prezent, puțin peste 1.500 de puncte publice de încărcare și 17.000 de mașini electrice înmatriculate. Astfel că, deficitul de infrastructură semnificativ și popularitatea tot mai mare a serviciilor de mobilitate deschid o multitudine de oportunități de afaceri pentru companiile din domeniu.

Având în vedere estimările de creștere a vânzărilor de mașini electrice, Europa este deficitară nu numai la infrastructură, ci la producția de materii prime, precum bateriile, în prezent aceasta fiind subdimensionată în raport cu cererea.

Analiza ”Gigafactories and raw materials”, realizată de strategy&, arată că producția de vehicule electrice din Europa, care a ajuns la 28% din cea globală, este de aproape trei ori mai mare decât producția sa de baterii, care reprezintă mai puțin de 10% din producția mondială.

Astfel că, mulți producătorii de automobile îşi orienteze strategia nu numai pe lansarea de noi modele, dar şi în producţia de baterii şi noi tehnologii pentru vehiculele electrice.