Comisia Europeană a precizat clar României că pensiile militare trebuie să facă parte din reforma cuprinsă în PNRR, care prevede un plafon de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor. Acest lucru a fost dezvăluit încă de acum ceva vreme secretarul de Stat al Ministerului Muncii, Cristian Vasilcoiu, care posta un document transmis de Comisia Europeană către ministerului Muncii.
„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii. Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul Comisiei Europene transmis Ministerului Muncii.
În prezent se lucrează la o nouă lege a pensiilor, ca parte a reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care va fi bazată strict pe criteriul contributivității. În contextul în care Comisia Europeană obligă practic țara noastră să includă și pensiile militare în cadrul reformei, la negocieri vor trebui să ia parte și ministerul Afacerilor Interne, ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Infomații, toate având case sectoriale de pensii.
Cine confundă pensiile militare cu pensiile speciale face o greșeală
Pe de altă parte, amintim că, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, afirma la începutul anului că cei care confundă pensiile militare cu pensiile speciale fac o greşeală, dar este de acord cu discuţie şi în legătură cu pensiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru că „presiunea pe buget este, într-adevăr, mare”.
„Sunt întru totul de acord că în România pensiile trebuie să fie plătite pe principiul contributivităţii. Sunt întru totul de acord ca în România să nu avem pensii speciale, însă cine confundă pensiile militare cu pensiile speciale face o greşeală. Şi pensiile de serviciu, pensiile militare, pensiile din sistemul nostru al Afacerilor Interne sunt, în acest moment, undeva la o presiune pe buget la 5,2 miliarde de lei.
Vorbim despre 97.000 de pensionari proveniţi din sistemul de ordine publică, vorbim despre pensii cuprinse între 1000 şi 2500 lei într-un număr de aproximativ 21.000 de pensionari pentru care s-a aplicat acea indexare de 10%. Toţi cei care aveau pensii sub 2500 lei au primit această indexare. Aşadar nu cred că este corect să punem semnul egal între pensiile militare şi pensiile speciale”, a declarat Bode.
Vasile Dîncu: Pensiile militare nu sunt speciale
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a susținut la începutul anului că pensiile militare nu sunt pensii speciale, sunt pensii de serviciu, pentru că în timpul exercitării profesiei, militarii au tot felul de restricții, iar statul român contribuie la fondul de pensii pentru serviciul pe care îl fac.
În opinia sa, în armată, nu există „pensii nesimțite” și nici măcar foarte mari. El este de părere că există o serie de „nedreptăți” ce trebuie corectate în sistem, pentru că pensiile militarilor nu au mai fost indexate, de exemplu, din 2016.
„Cât timp sunt în serviciu, militarii nu au voie să facă afaceri, iar familiile lor nu au voie să participe la anumite tipuri de afaceri, deci ei și familiile lor sunt cumva legați direct de asta. S-a vorbit despre contributivitate la un moment dat. Statul român contribuie la fondul de pensii pentru serviciul pe care îl fac militarii. Nu este o pensie de contributivitate directă, pentru că nu militarii au plătit, dar de fapt acestea sunt pensii de serviciu, a explicat Vasile Dîncu.
