Anul 2022 poate fi caracterizat în multe moduri, dar nu poate fi considerat lipsit de evenimente. Deși piețele de capital au înregistrat în mare parte scăderi pe parcursul anului, iar investitorii s-au confruntat cu numeroase obstacole, obiceiurile de investiții s-au modificat și ajustat în funcție de contextul actual. Cererea de metale prețioase a rămas solidă în rândul investitorilor români în 2022, se arată într-o analiză realizată de Radu Puiu, XTB România.
„Deși a evoluat mai bine decât aurul, argintul a fost neglijat de investitori, motiv pentru care are mult potențial la nivelurile actuale de preț. O performanță superioară a argintului în raport cu aurul este modelul care tinde să se manifeste în timpul piețelor de creștere pentru metalele prețioase”, constată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Chiar dacă ne-am aflat într-un mediu puternic inflaționist, dinamica metalelor prețioase nu a fost cea mai optimistă, cererea pentru aceste active fiind afectată de majorările de dobândă pe plan global și de dolarul american puternic.
În România, cererea de metale prețioase a rămas solidă, investitorii probabil dorind să profite de prețurile avantajoase sau pentru diversificarea portofoliilor într-un mediu de scăderi.
În acest sens, vom analiza care a fost topul metalelor prețioase în funcție de numărul de conturi care au tranzacționat acest tip de active în primele trei trimestre ale anului 2022, în cadrul XTB.
Aurul și-a menținut poziția „regală”
Astfel, pe primul loc s-a clasat aurul, fiind de departe cel mai popular metal prețios și fiind tranzacționat de mai mult de două ori decât argintul, care este ocupantul locului secund.
Pe locurile trei și patru, la o distanță foarte mică, s-au aflat paladiul și platina.
Aurul a înregistrat o creștere puternică de 16% între sfârșitul lunii ianuarie 2022 și 8 martie 2022, încercând să atingă maximul istoric anterior de 2.075 USD per uncie din august 2020, deoarece războiul din Ucraina a condus la o creștere a tensiunilor geopolitice și a accentuat aversiunea la risc.
Pe măsură ce Rezerva Federală din SUA (Fed) a anunțat prima majorare a dobânzii din acest an la jumătatea lunii martie 2022, aurul a început să piardă teren.
Când președintele Fed, Jerome Powell, a început să accelereze ritmul creșterilor, tendința negativă a prețurilor aurului s-a intensificat în timpul verii și a continuat până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.
Aurul a scăzut cu 22% de la vârfurile din martie până la minimele din septembrie, la 1.615 USD per uncie, pe fondul aprecierii dolarului american și a randamentelor în creștere ale titlurilor de stat din SUA.
În comparație cu performanța altor metale majore în 2022, aurul a avut un an în general mixt. Metalul galben a depășit performanțele cuprului și paladiului, dar a subperformat în raport cu argintul și platina.
De la începutul ciclului de creștere al Fed, legătura negativă dintre aur și dolarul american a devenit mai puternică. Consolidarea monedei americane a afectat semnificativ prețurile aurului în T2 și T3, dar când USD a pierdut teren în T4, metalul a câștigat teren.
Această relație dintre dolar și aur poate rămâne puternică în 2023. Dacă dolarul se slăbește, pe măsură ce anticiparea unui pivot al Fed crește, aurul se poate aprecia mai mult.
Pe de altă parte, dacă Rezerva Federală își menține poziția agresivă pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru va susține dolarul și va pune presiune asupra aurului.
Perspectivele pentru PIB-ul SUA și inflația sunt principalii factori care trebuie luați în considerare atunci când este analizată dinamica corelației dintre aur și dolar.
O încetinire economică și o inflație mai scăzută ar exercita mai puțină presiune asupra Fed pentru a înăspri condițiile de politică monetară, scenariu de care ar beneficia aurul.
În schimb, dacă economia SUA evită o recesiune și piața muncii rămâne excepțional de restrânsă, banca centrală a SUA poate rămâne concentrată exclusiv pe readucerea inflației la obiectivul de 2%.
Cel mai bun scenariu pentru aur în 2023 presupune o încetinire a activității economice globale și o schimbare a băncilor centrale către condiții financiare mai relaxate, pe fondul reducerii temerilor legate de inflație.
Dacă economia SUA intră într-o recesiune, iar inflația continuă să încetinească, o rată în creștere a șomajului ar pune Rezerva Federală într-o poziție dificilă pentru a păstra o poziție agresivă. O schimbare de atitudine a consiliului de administrație al Fed ar afecta dolarul și, astfel, ar putea alimenta prețurile aurului.
O redeschidere cu succes în China poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra cererii fizice de aur pentru bijuterii.
Dacă stagflația s-ar intensifica, cu o recesiune la nivel mondial și o inflație persistentă, dar băncile centrale își vor tempera înăsprirea condițiilor monetare, prețul aurului ar putea crește pe măsură ce investitorii se reorientează dinspre obligațiuni, acțiuni și valute.
Un scenariu similar extrem de optimist a avut loc în anii 70, atunci aurul a fost privit drept „cel mai atractiv activ al momentului”.
Paladiul – un 2023 posibil volatil
Pe lângă aur, paladiul s-ar putea confrunta cu presiuni semnificative, fiind posibil ca piața să se confrunte cu un excedent anul viitor.
Cererea de automobile – care reprezintă mai mult de 80% din utilizare – este puțin probabil să se schimbe, recuperarea cererii pentru vehiculele cu motor cu combustie ușoară fiind compensată de vehiculele electrice.
Estimările indică un posibil surplus și pentru platină în 2023, producția primară fiind așteptată să fie cu 10% mai mare, deși recuperarea de la convertoarele catalitice este probabil să rămână mai scăzută, pe fondul cererii mai ridicate a mașinilor second hand.
Cererea de platină din China pe parcursul anului 2022 a depășit oferta, influențând metalul prețios și creând condiții de piață restrânse și rate de închiriere mai mari. Analiștii de la World Platinum Investment Council (WPIC) au spus că această tendință ar putea continua în viitorul apropiat, deoarece cererea industrială de platină continuă să crească.
WPIC a remarcat că, în conformitate cu datele comerciale, peste 1,2 milioane de uncii de platină au intrat în China în acest an și mai mult de 2,4 milioane de uncii au intrat în China din 2021.
Deși China pare să construiască un stoc masiv de platină, acest lucru nu pare o amenințare semnificativă, deoarece prețurile vor trebui să fie semnificativ mai mari pentru ca statul să vândă în masă.
O situație similară a avut loc în anii 2010 cu paladiul, iar stocurile din China au fost vândute doar după o creștere semnificativă a prețului paladiului (mai mult decât dublă).
Scenarii posibile în 2023
În comparație cu metalele de bază, perspectivele pentru metalele prețioase sunt mai pozitive, cu excepția paladiului, acestea fiind așteptate să încheie anul 2023 în creștere.
În contextul unei pauze a Fed în procesul de înăsprire a condițiilor monetare, scăderea randamentelor reale din SUA va conduce perspectivele optimiste pentru prețurile aurului și argintului în a doua jumătate a anului 2023.
Potrivit unui sondaj al Reuters, analiștii și traderii și-au redus previziunile pentru prețurile platinei și paladiului anul viitor, deoarece încetinirea economiei globale este prognozată să reducă cererea.
Încetinirea creșterii economice generează o presiune suplimentară asupra industriei auto. Aceasta se mai confruntă și acum cu criza semiconductorilor, care a început în 2020 și a forțat companiile să reducă producția de vehicule, aspect ce afectează cererea de platină și paladiu.
În plus, oferta disponibilă pentru produse de investiții din argint este destul de redusă. Stocurile de argint ce pot fi folosite pentru producerea de lingouri și produse de investiții, au devenit din ce în ce mai restrânse.
În același timp, prețurile argintului ar putea fi susținute de cererea mai mare din partea industriei de smartphone-uri precum și de utilizarea crescută a energiei fotovoltaice, se arată în analiza casei de brokeraj XTB România.