Cu toate acestea, FMI are perspective economice sumbre pentru Uniunea Europeană în 2023, anticipând o creștere de doar 0,7%, potrivit site-ului Forumului Economic Mondial.
Uniunea Europeană are a treia cea mai mare economie din lume, reprezentând o șesime din comerțul global. Împreună, cele 27 de țări membre alcătuiesc o singură piață internă, care permite libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
Fondul Monetar Internaţional a prezentat zilele trecute o perspectivă mai favorabilă, în recentul raport World Economic Outlook, estimând că, anul acesta, economia mondială nu va intra în recesiune, inflaţia va încetini, iar economiile europene au dovedit o rezistenţă mai mare decât se preconiza.
Forma actuală a UE își are originea din anul 1993, odată cu adoptarea denumirii de „Uniunea Europeană”, nașterea unei piețe unice și promisiunea utilizării unei monede unice: euro. De atunci, UE a devenit o forță economică și politică redutabilă. Produsul său intern brut combinat a fost de 16,6 trilioane de dolari în 2022, după cel al SUA (26 trilioane de dolari) și al Chinei (19 trilioane de dolari).
UE se sprijină pe trei giganți economici
În ciuda cifrelor impresionante care arată puterea sa economică, de fapt, această forță este susținută de trei giganți economici, conform datelor Fondului Monetar Internațional. Adunate la un loc, PIB-urile Germaniei (4 trilioane de dolari), Franței (2,7 trilioane de dolari) și Italiei (1,9 trilioane de dolari) reprezintă mai mult de jumătate din întreaga producție economică a UE. Cele trei țări sunt, de altfel, și cele mai populate din UE și, împreună cu Spania și Polonia, reprezintă 66% din populația totală a UE.
Dacă adăugăm Spania, cu un PIB de 1,3 trilioane de dolari și Țările de Jos, cu un PIB de 990 de miliarde de dolari, aceste cinci state reprezintă aproape 70% din PIB-ul UE. Aceasta cifră crește până la 85% atunci când sunt incluse primele 10 țări (pe locul șase se află Polonia, cu un PIB de 716 miliarde, pe șapte Suedia, cu un PIB de 603 miliarde, apoi Belgia, cu 589, Irlanda – 519 miliarde și Austria, cu 468 miliarde). Asta înseamnă că mai puțin de jumătate din cele 27 de state membre reprezintă 14 trilioane de dolari din economia UE, de 16 trilioane de dolari.
Marea Britanie ar fi fost a doua cea mai mare economie din regiune
Cinci dintre cei șase fondatori ai UE – Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Belgia – se află în primele zece cele mai mari economii ale UE. Irlanda și Danemarca, următoarele intrate în UE, în 1973, sunt pe locul 9 și, respectiv, pe locul 11. Restul de 10 țări au aderat la UE după 2004. Marea Britanie, care a aderat la blocul comunitar în 1973 și a părăsit oficial UE în 2020, ar fi fost a doua cea mai mare economie din regiune, cu un PIB de 3,4 trilioane de dolari.
Analiza sectorială a UE
UE are patru sectoare primare de producție economică: servicii, industrie, construcții și agricultură (inclusiv pescuitul și silvicultura).
Servicii și turism
Economia UE se bazează în mare măsură pe sectorul serviciilor, reprezentând peste 70% din valoarea economiei în 2020. De asemenea, este sectorul cu cea mai mare cotă de ocupare a forței de muncă din UE, cu 73%. În Luxemburg, care are un sector mare de servicii financiare, 87% din produsul intern brut al țării provine din servicii.
Industrie
Între timp, 20% din produsul intern brut al UE a provenit din industrie, economia Irlandei deținând cel mai mare procent (40%) din PIB. Cehia, Slovenia și Polonia au avut, de asemenea, o cotă semnificativă din producția industrială. Extracția cărbunelui și a lignitului în UE a înregistrat o scurtă revenire a producției în 2021, deși nivelurile au continuat să fie scăzute.
Agricultură
Mai puțin de 2% din economia UE se bazează pe agricultură, silvicultură și pescuit. România, Letonia și Grecia sunt contribuitori majori la acest sector, dar ponderea în producția totală în fiecare țară este mai mică de 5%.
Energie
UE importă aproape 60% din necesarul său de energie. Până la sfârșitul anului 2021, Rusia a fost cel mai mare exportator de petrol și gaze naturale în regiune. După războiul din Ucraina, această pondere a scăzut constant, de la aproape 25% la 15%, și de la aproape 40% la 15% pentru gazele naturale, conform Eurostat.