Exisa o diferenta ca de la cer la pamant intre omul de la birou, care face afaceri, si acelasi personaj catarat in varful muntelui. Multi dintre oamenii de afaceri isi impart timpul intre business si sport. Unii joaca tenis sau golf, pescuiesc sau merg la vanatoare. Altii prefera extremele, sau mai precis sporturile extreme. Acestia din urma lasa fara regrete „costumul la patru ace” in sifonierul de acasa si sunt gata oricand sa imbrace combinezonul de schi. Uita in garaj masina luxoasa si se lasa purtati pe zapada de o simpla plansa de lemn. Pe munte nu exista afaceri, nu exista furnizori sau clienti. Oamenii gravi din spatele birourilor masive intra intr-o alta lume. „Cand sunt pe munte, imi dispare orice alt gand”, spune George Serbea, actionar al unei companii imobiliare.
Sunt si oameni de afaceri care sunt innebuniti dupa zbor. Nu neaparat dupa un zbor cu avionul catre vreo destinatie de afaceri, ci singuri, liberi si fara motor. serban Dinca are o firma de design interior. Cand nu face afaceri, zboara cu parapanta. „Este cea mai libera si simpla forma de zbor”, spune Dinca. Dar indragostitii de sporturi extreme au transferat obiceiurile din lumea afacerilor si in timpul liber. Asa dupa cum in afaceri exista asociatii profesionale, in sporturile extreme exista cluburi. Cei care le practica se cunosc intre ei, zboara sau escaladeaza muntii impreuna.

Snowboardul, un sport care a prins aripi la generatia de tineri

Cu o plansa, o pereche de ghete si un costum de schi obisnuit poti indrazni sa te dai pe snowboard. Pretul unui echipament complet poate fi de 1.000 de dolari. In functie de marca agreata, pretul poate urca sau cobori. Ghetele pot costa intre 200 si 500 de dolari, costumul este unul obisnuit pentru schi si poate costa intre trei milioane si 30 de milioane de lei, iar plansa poate avea un pret de 200 de dolari. Este un sport usor de invatat, spectaculos, plansa prinde viteza pe munte. Spre deosebire de schiurile de tura, inconvenientul este ca urcarea se face cu plansa in spate, un inconvenient usor de inlaturat insa, avand in vedere ca greutatea ei nu depaseste un kilogram. Snowboardul se practica pe partiile obisnuite de schi, dar si in locuri neamenajate. Este un sport care a prins bine in randul generatiei foarte tinere, dar nu numai. Pentru Tiberiu Macaveiu sporturile extreme sunt un mod de a trai. El se da pe snowboard de la 30 de ani, din 1997. Sporturile extreme (Tiberiu practica si mountainbike sau kiteboarding) l-au captivat. Astazi Tiberiu conduce Surmont Club, o asociatie sportiva care organizeaza evenimente internationale de sport extrem. Dincolo de miscare ele ii aduc, insa, si satisfactii materiale. Este asociat in Surmont Sport, reprezentant exclusiv al Burton Snowboards in Romania, cu magazine in Bucuresti si Sinaia si fondator al primului magazin specializat in comercializarea intregii game de echipamente necesare sporturilor pe board.     

5.000 de romani zboara liber, cu parapanta
Cu parapanta zbori singur, fara motor. serban Dinca practica acest sport de trei ani. Avea 27 de ani, cand a fost atras de imaginile vizionate intr-un film, imagini suficient de sugestive pentru a-l determina sa se intereseze de acest sport. A ramas placut surprins cand a aflat ca poate sa-si cumpere echipamentul adecvat din Romania sau de pe Internet. „Farmecul parapantei este ca iti ofera cea mai libera si cea mai simpla forma de zbor. Avantajul este ca poate fi practicat si vara si iarna”, spune serban. „Iarna zborurile sunt dinamice”, adauga el.
Un echipament nou, care include setul complet – planorul, aripa, hamul, combinezonul, manusile – costa in jur de 5.000 de dolari, dar cu pretentii mai modeste poate fi cumparat si cu 500 de dolari, la mana a doua. Aripa este cea costisitoare si se schimba cel mai des (uzura depinde, in primul rand, de modul in care este intretinuta). O aripa noua costa 2.800 de euro.
serban este puternic atras de parapanta. „O data ce ai inceput acest sport, nu mai poti sa-l ignori”. Cel putin patru ore, patru zile pe saptamana, serban este legat de parapanta. Sportul este atractiv, dar consuma timp. Avantajul lui serban este ca are propriul sau program. Are o firma de design interior – Extrem Construct – la care este unic asociat. Trei dintre cei 15 angajati ai firmei fac parte din echipa cu care zboara de regula.
Vara, parapanta te poate duce 100 km, pana la 4.000 de metri inaltime. Acesta este maximum atins in Romania. In strainatate se poate urca pana la 5.500 m. Vremea este cea care conteaza, in primul rand, pentru practicarea acestui sport: sa nu ninga iarna, iar vantul sa nu fie prea puternic. Un echipament si dorinta de a zbura nu sunt suficiente, ca sa te inalti cu parapanta. Permisul este obligatoriu si se obtine in urma unui concurs precedat de cursuri (cursurile costa intre 250 si 300 de dolari). Pentru obtinerea permisului exista doar limita minima de varsta: 16 ani. Anul trecut erau brevetate 5.000 de persoane.    
Cu schiurile de tura scapi de telecabina
„Cu schiurile de tura trebuie sa cobori, si atat”. Asa explica George Serbea, in cateva cuvinte, mersul cu aceste „altfel de schiuri”. Cu doi ani in urma, era un pasionat al schiului alpin. Prietenii cu care mergea pe munte aveau schiuri de tura. Inaintau mai usor – bocancul este unul normal, nu este greu, cum sunt claparii -, nu depindeau de partiile special amenajate, nu stateau la coada la telecabina. George isi lua schiurile in spinare, claparii si mergea prin zapada pana la genunchi, uneori chiar si opt ore, pana gasea un loc in care sa schieze. Imaginea oferita de prietenii lui
l-a convins sa treaca la schiurile de tura. Desi nu nevoia de diminuare a cheltuielilor l-au condus catre aceasta optiune – George, un roman cu cetatenie americana, este patron, are propria lui firma de investitii imobiliare in Ploiesti (Alfa Plan) -, el explica, totusi: „Din punct de vedere financiar, acest sport este incontestabil mai ieftin si mult mai putin costisitor, ca timp. Satisfactia pe care ti-o ofera este incomparabil mai mare decat cea data de schiul alpin. Schiurile de tura iti dau o anumita libertate. Cu ele te duci unde vrei tu. Urci usor si aluneci pe vai”. Cu alte cuvinte, economisesti cei 130.000 de lei, daca esti in Poiana Brasov (peste un milion de lei, daca faci zece urcari) si, in acelasi timp, cateva ore bune, daca este coada la urcarea cu telecabina. Turele pot dura o zi, chiar doua. George schiaza, impreuna cu cativa coechipieri, de la patru – cinci ore zilnic, pana la 10 – 12 ore. Un echipament complet – schiuri, legaturi, bocanci – costa intre 600 si 1.000 de dolari.
Avantajul acestui sport este ca se poate practica si vara – in Fagaras, pe vaile ascunse de soare, se poate schia chiar si in lunile iunie sau iulie. Ofera, insa, si cateva capcane. „Poti sa te pierzi, daca nu stii traseele, si trebuie sa ai ceva experienta, inainte de a-ti pune picioarele pe ele. De obicei, noi mergem pe trasee cunoscute”, avertizeaza George. Ceata si viscolul sunt adversarii acestui sport.    
Windsurf-ul este pentru oameni cu bani si timp liber
Cand spui windsurf te gandesti la locuri frumoase, la soare si la vant. Ca sa practici acest sport nu este, insa, obligatoriu sa fie vara. Un lac care nu este inghetat si unde are acces vantul este numai bun pentru windsurf. „Eu am ales acest sport din intamplare. Dar, un lucru este sigur. Dupa ce il alegi, e greu sa te desparti de el. Este un sport curat, se practica in mijlocul apei”, afirma Gelu Gruia, fostul actionar la FX Internet. Desi te duce cu gandul la soare, la temperaturi ridicate, nici iarna nu exclude practicarea windsurf-ului. „Daca iernile sunt mai blande, poti sa practici acest sport”, mentioneaza Gelu, care isi aminteste cum, in urma cu doi ani, pe 6 ianuarie, era pe placa, cu vela in maini. Anul acesta va merge, insa, in Egipt. „E acolo un loc superb, unde temperatura este de 20 de grade”, spune el. Gelu este un impatimit al windsurf-ului. Il practica in special in week-end-uri si in vacante, cand sta de la o ora la doua ore pe lac. El afirma ca windsurf-ul este un sport pentru oameni care au un program flexibil: „Eu imi dau singur voie sa merg la windsurf. Sunt propriul meu patron si majoritatea celor care fac windsurf au afaceri proprii”. Gelu are deja o firma si intentioneaza sa deschida un magazin specializat in comercializarea motocicletelor si a scuterelor. r
Pana nu de mult era unul dintre cei cinci actionari ai FX Internet, o firma evaluata la trei milioane de dolari, la data la care Gelu a renuntat la actiunile sale.r
Windsurf-ul e, in acelasi timp, un sport pentru oameni cu bani. „E un sport pretentios, din punctul de vedere al banilor si al timpului”. In Romania nu exista mai multe de 30 de oameni care au un echipament complet de windsurf si aproape 100 de persoane il practica in mod regulat. Unul dintre ei este si primarul Constantei, Radu Mazare. Echipamentul, pentru windsurf costa intre 2.000 si 4.000 de dolari. La aceasta se adauga transportul care nu este tocmai facil, tinand cont de faptul ca materialul este voluminos: placile (pentru vant tare sau mai domol), vela, accesoriile. tr
r
Salvamontistii coboara parapantistii din copacr
r
Parapanta si snowboard-ul nu prea dau batai de cap salvamontistilor. Doua accidente grave au avut loc cu parapanta in urma cu sase-sapte ani, isi aminteste Nicolae Cojanu, seful Serviciului Public Salvamont Sinaia. In general, apar incidente minore printre cei care practica acest sport, momente in care rolul salvamontistilor se rezuma doar la a-i cobori din copaci.r
Cu schiurile de tura te poti rataci. „Nu prea se intampla accidente cu schiurile de tura. Uneori, schiorii se mai ratacesc, dar au telefoane mobile si cand se afla in dificultate apeleaza la noi. De multe ori le dam sfaturi prin telefon”, spune Cojanu. Pentru schiurile de tura avalansele reprezinta principalul pericol.r
Cele mai frecvente accidente se produc in timpul practicarii sporturilor clasice de iarna. Schiul alpin provoaca adesea fracturi. Nicolae Cojanu spune ca daca sunt respectate cateva reguli de baza, riscurile pot fi eliminate:r
• un schior trebuie sa fie bine echipat, ceea ce presupune: bocanci buni, costum adecvat, manusi, caciula, ochelari pentru protectie impotriva vantului;r
• marcajele turistice trebuie respectate, iar partiile nu trebuie abandonate – marele pericol in afara partiei este gheata;r
• inainte de a pleca la drum, trebuie sa-ti stabilesti traseul, sa stii timpul in care il parcurgi si, mai ales, sa-ti cunosti propriile forte.r
Pentru turistii din zonele montane, Cojanu spune ca importanti sunt bocancii si hainele de rezerva (in cazul in care vremea potrivnica te tine blocat in vreo cabana).