"Tragedia" în privinţa achiziţionării terenurilor agricole româneşti de către străini s-a petrecut şi până acum, în condiţiile în care orice persoană fizică din Vest, din state membre sau nemembre al Uniunii Europene, a putut să vină în România şi, cu 300 de euro, să-şi înfiinţeze o firmă şi să cumpere pământ, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Achim Irimescu la o dezbatere cu privire la noua Politică Agricolă Comună 2014 - 2020.
"În Tratatul de aderare (la Uniunea Europeană – n.r.) noi am stabilit şi am fost acord ca, din 2014, să permitem achiziţia terenurilor de către persoanele fizice. În opinia mea, dar este strict opinia mea, tragedia s-a întâmplat până aici, pentru că orice firmă, orice o persoană din Vest, din alte state membre sau nemembre, putea să vină în România stabilindu-şi o firmă care te costă 300 de euro şi să cumpere pământ cât are nevoie să-şi deruleze afacerea. Deci, tragedia s-a petrecut, ca s-o luăm aşa, cu mult înainte de data 2014. Deci, este o falsă criză. 1 ianuarie 2014 înseamnă că persoanele fizice pot să achiziţioneze teren", a explicat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, autorităţile române caută soluţii pentru a limita aceste achiziţii ale suprafeţelor agricole româneşti de către străini, începând de la 1 ianuarie 2014.
”Noi vrem să limităm, în măsura în care este stabilit în Tratatul de aderare… Dar acum trei ani a fost un Consiliu morator pe termen mediu şi s-a spus că impactul în urma analizei nu va fi mare. Să vedem dacă va fi aşa sau nu. Repet: de ce să îl iei ca persoană fizică când, cu 300 de euro, îţi stabileşti un SRL şi cumperi pământ. Mie mi se pare un nonsens, dar sunt alte aspecte care se pot discuta’, a arătat Irimescu.
El a explicat că specialiştii au studiat sistemele aplicate de alte state membre ale UE în această privinţă, în special la cel francez.
"Noi ne-am uitat la celelalte state membre şi am văzut SAFER-ul în Franţa, care reglementează într-un fel piaţa şi ne gândeam că poate ADS-ul să joace un rol similar şi cu drept de preempţiune. Trebuie văzut ce se poate face legal, în condiţiile în care în Tratat se stipulează clar că la 1 ianuarie 2014 se liberalizează. Suntem în UE. Sigur, ungurii şi-au stabilit un alt regim", le-a spus reprezentantul MADR participanţilor la eveniment.
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat, în octombrie 2012, într-o conferinţă de presă, că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea fi, din 2014, un jucător pe piaţa funciară din România, urmând să dea avize persoanelor fizice străine care vor să cumpere teren pe piaţa locală pe baza condiţiilor impuse de statul român.
"În perspectiva liberalizării pieţei funciare din 2014, Ministerul Agriculturii va pregăti o agenţie, începând de anul viitor, cel mai probabil Agenţia Domeniilor Statului, care va fi un fel de jucător pe piaţa funciară. Agenţia va da un aviz pentru persoanele fizice străine care vor să cumpere teren în România, după modelul altor state membre", a spus Constantin.
Acesta a arătat că unele state membre au impus o limită de suprafaţă la cumpărarea terenurilor agricole, iar altele au condiţionat existenţa experienţei în domeniul agricol.
"Unele state membre au impus o limită de suprafaţă, atunci când vine vorba de cumpărarea terenurilor, iar altele au condiţionat acest lucru de existenţa experienţei în domeniul agricol la trei sau cinci ani. După acest model vom lua şi noi anumite măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească", a adăugat şeful MADR.
Intenţiile MADR în momentul de faţă sunt de a limita achiziţia de terenuri agricole la 500 de hectare, iar experienţa în domeniul agricol să fie de cinci ani.
Până la finele lui 2013, străinii – persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole în România, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, considerate astfel persoane juridice române. La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.
Potrivit datelor MADR, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridica la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.