Lumea a trecut deja prin două ere politice ale rețelelor sociale, iar achiziția Twitter de către Elon Musk va începe o a treia. Dar industria rețelelor sociale se confruntă deja cu mai multe crize.
Twitter a fost preluată pentru 44 de miliarde de dolari. Când Elon Musk și-a manifestat interesul pentru platformă, a susținut că o face pentru a asigura „viitorul civilizației” și a păstra o „piață digitală comună”.
De fapt, asta înseamnă că cel mai bogat om din lume și-a cumpărat megafonul preferat, potrivit lui Richard Seymour într-un editorial publicat de The Guardian.
Cu 112,1 milioane de urmăritori, Elon Musk este obsedat de Twitter. Este cel mai mare vânător de atenție din ”economia atenției”. De la a numi un scafandru britanic „pedo”, până la intrarea sa în sediul companiei cu o chiuvetă în brațe, Musk crede că meseria lui este și aceea de comediant.
Compania s-a luptat ani de zile să obțină profit
Musk spune că achiziționarea Twitter „nu este o modalitate de a face bani”. Este adevărat. Compania s-a luptat ani de zile să obțină profit. Realizează 90% din veniturile actuale din publicitate pentru doar 217 milioane de utilizatori „monetizabili” și folosind în mod ilegal datele lor private pentru a le afișa reclame.
Cea mai ușoară problemă pentru Musk va fi reducerea personalului care aplică măsuri de cenzură pentru a restricționa dezinformarea, spam-ul și abuzurile pe Twitter.
Va ține pasul cu acele regimuri represive?
Doar vorbitul ilegal ar trebui restricționat, spune Musk. Această poziție, a unui „apărător absolut al libertății de exprimare”, va însemna că Twitter, care a asigurat adesea un alibi guvernelor represive, va ține mai departe pasul cu acele regimuri. Mai multă libertate de exprimare pentru troli și rasiști, mai puțină libertate pentru vocile disidenților.
Pe fondul discuțiilor despre o „piață digitală comună”, Twitter a alimentat dispute din sfera mass media și a divertismentului. Acest lucru pune compania într-o mare problemă. Twittter a pariat mai mereu pe reacțiile emoționale care duc la răspândirea virală a dezinformării, începând cu organizații teroriste ca Statul Islamic și până la mișcarea QAnon. Fără ele, Twitter ar fi mai plictisitor.
Timpul mediu petrecut pe platforme va scădea
Musk crede că mai poate reaprinde vechile pasiuni, dar Twitter nu este singura companie social-media care se luptă. Numărul utilizatorilor Facebook în Europa și America de Nord a scăzut deja, cu ani în urmă. Creșterea Instagram încetinește. Timpul mediu petrecut pe platforme, după ce crescuse, în 2020, din cauza blocajelor cauzate de Covid-19, este probabil să scadă.
Toate platformele de social media se confruntă cu vremuri dificile, pe măsură ce agenții de publicitate reduc bugetele. Șeful Facebook, Mark Zuckerberg, caută următorul model de profit (amintiți-vă de proiectul de criptomonede eșuat și de proiectul „metavers” care se luptă din greu, determinând compania-mamă, Meta, să se prăbușească pe piețele bursiere).
Industria social-media se apropie de un moment de criză
Industria social-media pare că se apropie de un moment de criză în care creșterea, veniturile și problemele legate de legitimitatea politică pun umărul pentru a produce un dezastru.
Industria s-a fragmentat deja, deoarece utilizatorii de dreapta, sătui de politicile de cenzurare și moderare ale giganților din industrie, și-au făcut propriile platforme social media. Dar și mulți alții tânjesc după o alternativă la sistemele de exploatare, manipulare și dependență concepute pentru îmbogățirea unor personaje ca Zuckerberg, Musk și șeful TikTok, Zhang Yiming.