Proiectele ISPA, finanţate din fonduri europene preaderare, ar trebui finalizate pånă în 2010, dar există situaţii în care lucrările n-au fost nici măcar contractate. Pe ultima sută de metri, autorităţile grăbesc procedurile de achiziţie, cu riscul unor costuri mai mari.
Primele memorandumuri prin care Uniunea Europeană se angaja să facă plăţi Romåniei pentru investiţiile în infrastructură au fost semnate în 2000, iar ultimele în 2004. Valoarea totală a celor 65 de proiecte se ridică la 2,7 miliarde de euro, din care peste două miliarde de euro sunt bani europeni. Teoretic, Romånia ar fi putut utiliza aceste sume pentru a construi drumuri, pentru a reabilita sistemele de alimentare cu apă şi cele de canalizare din marile oraşe. Situaţia de pe teren este însă alta: la foarte multe proiecte, lucrările nici n-au început, la altele sunt întårzieri, iar în unele cazuri nu s-a trecut de organizarea licitaţiilor.
Eugen Teodorovici, secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), responsabil cu fondurile UE, spunea, în urmă cu şase luni, că încă se mai pot face eforturi pentru absorţia integrală a fondurilor. Între timp, a devenit mai realist şi recunoaşte că vor exista proiecte care nu vor fi finalizate la timp. Ceea ce înseamnă că fondurile nerambursabile care n-au fost utilizate pånă în 2010 vor fi pierdute.
Situaţia nu este roz nici la proiectele mari finanţate prin împrumuturi externe, unde lucrările au fost mult întårziate, iar ministerele vin cu propuneri de dublare a costurilor. Teodorovici spune că vrea să înfiinţeze în Ministerul Finanţelor o unitate, care să se ocupe cu monitorizarea tuturor proiectelor cu finanţări externe.
Potrivit datelor furnizate de MEF, mai sunt de semnat încă 35 de contracte, în valoare totală de aproape 650 de milioane de euro. Cele mai mari proiecte pentru care nu s-a finalizat etapa de contractare sunt construcţia variantei de ocolire cu regim de autostradă Deva-Orăştie, în valoare de 251 de milioane de euro, şi drumurile de acces la podul peste Dunăre de la Calafat – Vidin – 82 de milioane de euro.
Însă, organizarea unei licitaţii, negocierea şi semnarea contractului durează luni bune, care se taie din termenul alocat execuţiei lucrării, deja foarte ståns. Prin urmare, în ultima perioadă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor iau în calcul posibilitatea ca proiectele să fie contractate fără licitaţie.
Prea tårziu pentru licitaţii
Este cazul staţiei de epurare de la Constanţa. Contractul a fost cåştigat în 2002 de un consorţiu format din două firme – JV Passavant Roedinger din Austria şi Themeliodomi din Grecia – ultima a dat faliment. Lucrările s-au blocat de peste un an de zile, iar Eugen Teodorovici susţine că se va ajunge la rezilierea contractului. Organizarea unei licitaţii ar dura probabil foarte mult, aşa că Teodorovici susţine că ar vrea ca noul executant să fie găsit prin dialog competitiv. Potrivit acestuia, s-ar putea argumenta că proiectul este complex, pentru a ocoli licitaţia. Şi la Deva- Orăştie (drumul de 250 de milioane de euro) trebuie urgentată cumva semnarea contractului, după ce contractul de 6 milioane de euro cu consultantul care ar fi trebuit să facă proiectul pentru drum – firma DHV din Olanda – a fost reziliat. Teodorovici susţine că se va folosi de celălalt consultant, Louis Berger, care trebuia să acorde asistenţă instituţională pentru finalizarea proiectului. Drumul va fi scos la licitaţie, iar cåştigătorul se va ocupa doar de execuţia lucrărilor, fără a mai face şi proiectare (în regim FIDIC roşu).
Un alt exemplu de proiect cu probleme este cel pentru sistemul de canalizare din Paşcani. În noiembrie 2007, contractul a fost atribuit fără licitaţie consorţiului format din JV Alpine Mayreder GmbH şi Tahal Romania SRL, valoarea acestuia fiind de aproape 10 milioane de euro. Tahal fusese dat afară de pe un alt contract ISPA, tot din Paşcani. Lucrarea a ajuns pånă la urmă la firma spaniolă Dytras, iar devizul a urcat la 13 milioane de euro. Procedura a fost licitaţia, însă Dytras a fost singurul participant.
În ultimele şase luni, au fost semnate 37 de contracte pentru proiecte ISPA în valoare totală de aproape 430 de milioane de euro. Nici măcar obiectivul propus pentru 2008 – de a utiliza 300-350 de milioane de euro – nu are şanse să fie atins, pånă la sfårşitul lui noiembrie fiind depuse cereri de plată pentru doar 250 de milioane de euro. Performanţa ar putea fi considerată remarcabilă, dacă luăm în calcul faptul că, la opt ani de la semnarea memorandumurilor de finanţare, au fost trase doar 900 de milioane de euro – nici jumătate din suma totală.
«Am trimis o notă de terminare firmei Passavant, pentru proiectul de la Constanţa. Probabil, contractul va fi reziliat şi vom selecta noul executant prin dialog competitiv.»
Eugen Teodorovici, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor
2,7 mld. euro ar trebui să fie cheltuite pentru infrastructură prin programe ISPA pånă în 2010. Pånă acum, au fost utilizate doar 900 de milioane de euro
BLOCAJE ISPA
CONSTANŢA Lucrările la staţia de epurare sunt blocate de aproape doi ani, după ce una dintre firmele din consorţiu a dat faliment. Contractul va fi reziliat şi se ia în calcul varianta unei negocieri directe.
DEVA Contractul cu firma care trebuia să realizeze proiectarea drumului ocolitor Deva-Orăştie a fost reziliat. Lucrările, estimate la peste 250 de milioane de euro, vor fi realizate după un proiect impus în cele mai mici detalii de altă firmă consultantă.
PAŞCANI Oraşul ar fi trebuit să-şi construiască o reţea de alimentare cu apă, o staţie de epurare şi să-şi reabiliteze reţeaua de canalizare prin programul ISPA. Unul din contracte, cu firma israeliană Tahal, a fost reziliat, ceea ce nu a constituit o piedică pentru ca aceeaşi firmă să obţină, mai tårziu, alt contract pentru ISPA Paşcani, prin negociere directă. Contractul a fost anulat pentru nerespectarea procedurilor de achiziţie, fiind cåştigat de o firmă spaniolă, singurul ofertant la licitaţie.
