Piața europeană a contractelor de tip PPA (Power Purchase Agreement) a cunoscut în 2023 un adevărat boom. Nu însă și în România, unde potențialii cumpărători de energie regenerabilă, reprezentați de companiile cu consumuri anuale de 10-15 GWh pe an, sunt încă reticenți. Iar pentru mai mult de un sfert din ele, PPA reprezintă încă o necunoscută, deși în restul statelor UE se înregistrează o creștere accelerată nu doar a interesului, ci și a numărului de contracte încheiate.
Situația este oarecum paradoxală, deoarece contractele de tip PPA nu reprezintă o noutate pe piața din România. Este adevărat însă că aceste forme de acorduri bilaterale au fost interzise din 2012. Dar au fost permise din nou, din 2020, când a intrat în vigoare Regulamentul european 943/2019. Deși au trecut patru ani de atunci, reticența se menține. Însă interdicția nu este singura cauză pentru care România este pe ultimele locuri la nivel european, scrie Infofinanciar.
Într-o definiție simplificată, contractele de tip PPA sunt acorduri bilaterale pe termen lung pentru furnizarea de energie electrică produsă din surse regenerabile. Contractele se încheie pe termen lung – minim 3-5 ani – între o companie consumatoare și un producător, un intermediar sau un furnizor. Prin acordul convenit, se stabilește un preț fix sau indexat pe întreaga perioadă contractată.
Avantajele contractelor PPA
Beneficiile generate de PPA sunt multiple. În primul rând, este vorba de predictibilitatea asupra costurilor. Este un element important pe o piață a energiei fluctuantă, tot mai influențată de factorii geopolitici.
În al doilea rând, companiile își pot atinge astfel obiectivele de sustenabilitate. Care devin tot mai presante odată cu introducerea obligativității raportării ESG (Environmental, Social, Governance).
Pe de altă parte, alinierea la cerințele de mediu permite companiilor să se diferențieze față de competiție. Piața pune preț un tot mai mare pe reducerea amprentei de carbon. În plus, contractele PPA pot contribui și la diversificarea portofoliului energetic, element critic în strategia de gestionare a riscurilor.
La rândul lor și producătorii de energie regenerabilă beneficiază de pe urma acestui tip de acorduri. Contractele PPA pe termen lung le oferă resursele necesare dezvoltării. Acest tip de acorduri depășesc în mod frecvent 10 ani și pot ajunge chiar până la 20.
Clasamentul la nivel european
Conform celui mai recent studiu realizat de Pexapark, companie de consultanţă în domeniul contractării de energie verde, piața PPA la nivel european „a intrat în epoca sa de aur“.
Conform sursei citate, anul trecut aceasta a înregistrat o creștere de peste 41% față de 2022. Este o valoare peste ritmul de creștere anual înregistrat din 2018, estimat la aproximativ 37%. Potrivit Pexapark, valoarea contractelor PPA încheiate anul trecut a fost de 16,20 GW.
Industria IT rămâne cel mai mare contractor, cu 3,6 GW și 25 de acorduri încheiate. Explicabil având în vedere nevoile mari ale centrelor de date și posibilitățile limitate de reducere a amprentei de carbon.
În ceea ce privește resursele contractate, volumele PPA pentru energie solară au crescut de patru ori. Fotovoltaicele dețin partea leului cu un total de 10,5 GW și 160 de tranzacții. Energia eoliană, onshore și offshore, a cumulat 4,3 GW și 78 de tranzacții.
Spania, liderul incontestabil
Campionii absoluți din 2023 au fost Spania și Germania, care au adunat împreună 51% din volumele.
Spania își păstrează poziția de lider pe piața PPA din Europa pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut a înregistrat o valoare cumulată de 4,6 GW. Germania vine însă tare din urmă, cu 3,7GW și se estimează că anul acesta va ocupa primul loc.
Podiumul a fost completat de Italia, cu 1 GW, secondată îndeaproape de Marea Britanie cu 0,96 GW. O evoluție notabilă a avut însă Grecia, care s-a clasat pe poziția a cincea pe piața PPA, cu 0,95 GW. Ca ordin de comparație, România a înregistrat doar 77 MW.
Evoluția pieței europene PPA a fost asigurată pe de o parte prin creșterea valorii capacităților contractate. Recordul a fost stabilit de către Amazon, cu un contract voluminos de 1,87GW, încheiat prin șapte tranzacții. Saltul de 41% a fost însă susținut și de majorarea numărului de acorduri încheiate. Acestea au crescut de la 164 de contracte PPA în 2022, la 272 anul trecut – un plus de aproape 65%.
Situația în România
În prezent, în țara noastră există, oficial, cinci contracte PPA încheiate. Primul, datează din 2021, și a fost încheiat de CEZ cu AXPO, al doilea, din 2022, între Verbund și o companie din industria auto. 2023 a fost un an mai bun – Engie a anunțat încheierea a două acorduri PPA cu Ursus și Orange, iar NextE cu RAAL.
Conform informațiilor din piață alte câteva zeci de contracte sunt deja în curs de negociere. Cu toate acestea, potențialii clienți se arată rezervați. Astfel, conform unui sondaj făcut public cu ocazia Romanian Green PPA, eveniment desfășurat la începutul acestui an, doar 15% dintre companiile active în România ar fi interesate de încheierea unui astfel de acord. Un procent mai mare (16%) nu sunt interesate. Iar majoritatea, 40%, afirmă că așteaptă ca piața să se maturizeze pentru a lua o decizie.
Studiul a mai relevat însă două aspecte interesante. 11% dintre companiile intervievate nu știau ce înseamnă un contract PPA. Iar 18% cunoștea termenul, dar nu dețineau informațiile necesare pentru a lua o decizie.
În acest context nu este de mirare că multe companii încă mai cred că acordurile bilaterale cu furnizorii de energie sunt interzise în România. Dar aceasta nu este singura barieră.
Inhibitori puternici
Un alt element important care explică lentoarea pieței locale PPA este plafonarea prețurilor la energie. Care se va aplica până la finalul lui 2025. Pe de altă parte, potențialii clienți se tem să intre în contracte pe termen lung, de 10 ani, de exemplu.
Un alt factor inhibitor este cadrul legal și de reglementare, care necesită îmbunătățiri consistente, reclamate de toți jucătorii implicați. Totodată, operațiunile contabile în baza IFRS sunt extrem de complexe.
Nu în ultimul rând, este vorba de garanțiile de origine care ar trebui să certifice faptul că energia contractată prin PPA provine din surse regenerabile. În România, garanțiile de origine sunt emise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Însă, ANRE nu este membră a Association of Issuing Bodies (AIB), organismul care emite și certifică aceste garanții la nivel european.
Depășirea tuturor acestor provocări va necesita timp și efort. Atât din partea companiilor, cât și a autorităților statului. Însă producătorii de energie din resurse regenerabile rămân optimiști.
