Pot sau nu străinii să cumpere terenuri în România de la 1 ianuarie 2007? Ministerul Administraţiei şi Internelor răspunde că da, în vreme ce notarii oscilează între „nu“ şi „s-ar putea“. Departe de a tranşa problema, şi avocaţii au vederi diferite. La întrebarea „pot străinii să cumpere terenuri în România de la 1 ianuarie 2007“, de la Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) am primit un prim răspuns negativ. &bd
Pot sau nu străinii să cumpere terenuri în România de la 1 ianuarie 2007? Ministerul Administraţiei şi Internelor răspunde că da, în vreme ce notarii oscilează între „nu“ şi „s-ar putea“. Departe de a tranşa problema, şi avocaţii au vederi diferite.
La întrebarea „pot străinii să cumpere terenuri în România de la 1 ianuarie 2007“, de la Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR) am primit un prim răspuns negativ. „Vor putea doar peste cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru terenurile construibile şi şapte ani pentru cele agricole“. După o zi, conducerea Uniunii a trimis un fax oficial la toate notariatele afiliate din ţară pentru a le cere opinia şi a stabili un mod de aplicare unitar. După primele consultări, răspunsul a înclinat spre „da, pot, doar apatrizii şi cetăţenii din Uniunea Europeană“, conform notarului Mihai Atănăsoaie, reprezentant oficial al UNNPR.
Cadrul legislativ naşte controverse, pentru că Legea nr. 312 „privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine“ este ambiguă şi se „prăfuise“ deja (fiind aprobată în luna noiembrie 2005) când a început să producă efecte. La articolul 9 este trecut negru pe alb că va intra în vigoare la data aderării la Uniunea Europeană, adică la 1 ianuarie 2007.
Totuşi, dacă un cetăţean dintr-o altă ţară membră a UE ar dori să cumpere un teren în România, ar întâmpina greutăţi şi demersul său ar depinde foarte mult de firma de avocatură şi cabinetul notarial pe care
le-ar contacta. Pentru că aceeaşi Lege 312/ 2005 este interpretată diferit. „Conform legislaţiei europene, al Constituţiei şi al articolului 3 din Legea nr. 312/2005, orice cetăţean din Uniunea Europeană care are drept de rezidenţă permanentă poate dobândi terenuri de la 1 ianuarie 2007“, declară Dan Crassas, ofiţer de presă al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI). Tot aşa consideră şi unii avocaţi. „Spre exemplu, un cetăţean italian cu domiciliul în România poate dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren construibil. Trebuie clarificat că „rezidenţa pe teritoriul României“ înseamnă „deţinerea unui permis de şedere temporară pe teritoriul României“, declară şi Markus Piuk, avocat al firmei internaţionale Schoenherr şi Asociaţii.
Delia Topoleanu, de la casa de avocatură Muşat şi Asociaţii, este însă de părere că nu este posibil acum, pentru că ar mai trebui aprobate tratate internaţionale bilaterale. „Cetăţenii străini din statele membre ale Uniunii Europene având drept legal de rezidenţă în România pot dobândi în proprietate terenuri în România, dar numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate“, precizează Delia Topoleanu.
Există însă şi avocaţi care spun răspicat altceva. „Străinii mai au de aşteptat până să cumpere terenuri în România“, declară avocatul Arin Stănescu, de la Zamfirescu şi Asociaţii.
Legea este însă mult mai clară în ceea ce priveşte posibilitatea dobândirii terenurilor de către cetăţenii nerezidenţi UE (de exemplu, americani), pentru care este precizat, fără drept de interpretare, că pot cumpăra terenuri construibile în România doar din 2012, adică peste cinci ani, şi terenuri agricole pentru ferme abia din 2014, adică peste şapte ani.
La fel de clar şi tot conform acestei legi este şi dreptul tuturor cetăţenilor străini de a cumpăra clădiri în România. Doar unii din ei vor putea însă achiziţiona şi terenul, respectiv rezidenţii din UE. Ceilalţi, atât străinii nerezidenţi din zona comunitară, cât şi cei din spaţiul non-UE, pot cumpăra case şi spaţii comerciale, dar fără terenul aferent, pentru acesta având doar drept de folosinţă pe durata construcţiei.
Ce şi când pot cumpăra străinii
Legea nr. 312/2005
ART. 3 Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române.
ART. 4 Cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.
ART. 5 (1) Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la UE.
Cum pot obţine rezidenţă cetăţenii UE în România
Cetăţenii Uniunii Europene (ai celor 26 de ţări membre), care vin pe teritoriul României, beneficiază de drept de rezidenţă pentru o perioadă de până la 3 luni de la data intrării în ţară. Membrii de familie ai cetăţenilor Uniunii Europene, indiferent de cetăţenie, care îi însoţesc sau li se alătură ulterior beneficiază de acelaşi drept.
Dreptul de rezidenţă pentru o perioadĂ de peste 3 luni:
Cetăţenii UE au obligaţia să se înregistreze la structurile teritoriale ale Autorităţii pentru Străini, încadrându-se într-una din următoarele situaţii:
• desfăşoară pe teritoriul României activităţi dependente sau activităţi independente
• sunt înscrişi la o instituţie din România, acreditată în condiţiile legii, având ca obiect principal de activitate desfăşurarea de activităţi de învăţământ sau de perfecţionare a pregătirii profesionale.
Se poate…
«Trebuie făcută diferenţa între cetăţeni comunitari şi cetăţeni extracomunitari. Spre exemplu, un cetăţean italian cu domiciliul în România poate dobândi dreptul de proprietate asupra unui teren construibil.»
Markus Piuk, Schoenherr şi Asociaţii
… nu se poate!
«Vor mai trece an buni până ce străinii vor putea cumpăra terenuri în România. Cel mai devreme, peste cinci ani pentru terenurile construibile şi şapte ani pentru cele agricole.»
Arin Stănescu, Zamfirescu şi Asociaţii