Ce obiective are acest proiect de prevenire şi reducere a poluării din spaţiul rural din România?

”Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a semnat joi acordul de împrumut cu Banca Mondială, pentru finanţarea proiectului de prevenire şi reducere a poluării din spaţiul rural din România. Noul proiect are ca obiective consolidarea capacităţii României în a monitoriza poluarea din sectorul agricol, creşterea gradului de conştientizare referitor la impactul asupra mediului şi adoptarea de către fermierii români a practicilor agricole durabile pentru a reduce şi preveni poluarea”, informează Ministerul de Finanţe.

Proiectul se va desfășura pe o perioadă de cinci ani și va fi implementat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar acesta va cuprinde două componente.

,,Proiectul este un program de finanţare pe 5 ani care urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării din spaţiul rural, în special cu nitraţi, amoniac, pesticide şi antibiotice, prin 2 componente: una instituţională şi una dedicată fermierilor.

Obiectivul  proiectului este consolidarea capacităţii instituţionale a entităţilor publice selectate în vederea monitorizării poluării din agricultură şi diseminarea de cunoştinţe privind reducerea poluării agricole către fermierii participanţi. Astfel, se va lucra pentru întărirea capacităţii instituţionale şi pentru modernizarea agriculturii, în parteneriat cu beneficiarii ”, precizează, la rândul său, Ministerul Mediului.

Acest proiect are ca scop principal prevenirea și reducerea poluării din spațiul rural din România

Proiectul “Prevenirea şi reducerea poluării din spaţiul rural” a fost solicitat de MMAP prin Ministerul Finanţelor, cu scopul de a preveni şi reduce poluarea din spaţiul rural. Componentele şi sub-componentele proiectului au fost definite de o echipă de management şi implementare din cadrul MMAP pentru nevoile instituţionale şi ale fermierilor, împreună cu reprezentanţii Băncii Mondiale.

Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor, afirmă că era nevoie de astfel de proiecte.

“E o plăcere pentru mine să pot să parafez o astfel de finanţare cu domnul ministru Barna Tánczos, amândoi fiind bine familiarizaţi cu domeniul rural şi cu nevoia de astfel de proiecte din agricultură. Tranziţia către o economie verde se face pe toate domeniile şi subdomeniile aferente, iar funcţia de monitorizare, aşa cum o va avea Mediul aici este deosebit de importantă”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Data limită de tragere a împrumutului este 30 iunie 2028.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, va implementa acest proiect pe o perioadă de cinci ani de zile, iar data limită de tragere a împrumutului este 30 iunie 2028. Costul total al proiectului va fi de 60 milioane euro şi va fi finanţat în proporţie de 100% din împrumut.

Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în România, precizează că agricultura se numără printre principalele surse de poluare din mediul rural.

“Agicultura rãmâne o sursă principală de poluare a mediului în zonele rurale din România, afectând calitatea solului, a apei şi a aerului şi, în cele din urmă, sănătatea cetăţenilor şi a mediului înconjurător.

Sectorul agricol este, de asemenea, a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din ţară, împiedicând eforturile României de a-şi îndeplini cu succes obiectivele de reducere a schimbărilor climatice”, a afirmat Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în România.

Acest proiect va fi alcătuit din două componente. Prima în valoare de circa 34,7 milioane euro, iar a doua ajunge la 20 milioane euro

Prima componentă se referă la modernizarea instituţiilor publice responsabile de monitorizarea şi controlul poluării, în special prin investiţii în digitalizare şi în echipamente de monitorizare şi laboratoare. Este vorba de investiţii atât pentru Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), cât şi pentru Autoritatea Naţională Fitosanitară şi Direcţia Îmbunătăţiri Funciare şi Fond Funciar, din cadrul Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR). Se are în vedere şi susţinerea implementării componentelor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) gestionate de MMAP. Valoarea acestei componente este de circa 34,7 milioane euro.

Cea de-a doua componentă urmăreşte facilitarea schimbului de cunoştinţe, conştientizarea şi transferul de informaţii pentru fermieri, prin realizarea de ferme model. Astfel, se vor moderniza minimum 70 de ferme care vor sta la baza unor reţele naţionale de transfer de cunoştinţe ce se vor implementa prin intermediul organizaţiilor de fermieri. Aceste acţiuni vor fi sprijinite de o amplă campanie naţională de informare şi conştientizare. Valoarea acestei componente este de circa 20 milioane euro.

„Prevenirea şi reducerea poluării apelor şi solului sunt deosebit de importante pentru sănătate şi au impact major asupra condiţiilor socio-economice ale populaţiei. Nu ne axăm pe restricţii, ci pe încurajarea de bune practici care să vină în interesul fermierilor şi a mediului prin eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură şi prin tehnologii moderne de creştere a animalelor.

Alături de proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” care  asigură implementarea Directivei Nitraţi, prin care se urmăreşte reducerea poluării cu nutrienţi din surse agricole, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine orice iniţiativă care contribuie la reducerea poluării şi protejarea mediului înconjurător”, a subliniat Barna Tánczos.