Guvernul nu a realizat mai nimic în cele şase luni care au trecut de când a fost numit. E drept, are şi scuze: economia românească se afla oricum în declin, iar criza globală nu a făcut decât să agraveze lucrurile. Singurul lucru bun este, în ochii specialiştilor, împumutul contractat de la Fondul Monetar Internaţional, menit să salveze cursul monedei naţionale şi să dea un imbold creditării.

„Este ca şi cum ai schimba piloţii unui avion care se află în picaj. Traiectoria era deja dată. Economia româneasca intra oricum în picaj din cauze interne, iar criza externă a fost factorul declanşator. Şi probabil că oricine s-ar fi aflat la guvernare în această perioadă, ţara tot intra în recesiune. Avem o singură reuşită: acordul cu FMI”, a declarat pentru Capital.ro Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.

Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, crede că parteneriatul dintre ţara noastră şi instituţia financiară a fost o decizie corectă. “Trebuie plecat de la aspectul în care se afla România la momentul respectiv. Orice acord al României, nu numai cu FMI, dar şi cu UE, BERD, Banca Mondială a reprezentat un aranjament care a consolidat pieţele atunci. A fost o decizie corectă pentru că a produs stabilizarea cursului. Şi pe lângă consolidarea monedei, accelerează reformele structurale şi duce la o disciplinare a segmentului real în perioada următoare”, a spus fostul ministru de Finanţe.

În schimb, analistul Ilie Şerbănescu consideră că acordul FMI a fost o mişcare greşită.  “Este folositor doar partidelor la guvernare. Dar, pe termen lung, va avea efecte foarte grave. Se capătă un respiro, care va însă plătit foarte greu. România nu are capacitatea să plătească 20 de miliarde de euro, la care se vor adăuga  alte 7- 8 miliarde, dobânzi. Din momentul în care s-a luat împumutul şi banii intră, datoriile pe termen scurt ale firmelor străine sunt înlocuite de datorii pe termen mediu şi lung ale statului, care vor fi plătite de contribuabil. Mai mult, acest împrumut nu permite impunerea ajustării, care să aducă economia într-un anumit echilibru”, susţine Şerbănescu.

România a accesat un credit în valoare  totală de 20 de miliarde euro: 12,9 miliarde din partea FMI, 5 miliarde de la UE, 1,1 miliarde din partea Băncii Mondiale şi încă un miliard de la BERD. Banii de la FMI au ca destinaţie rezerva valutară a Băncii Naţionale, cei de la UE şi BM ar trebui să acopere deficitul bugetar, iar cei de la BERD vor fi pompaţi în proiecte private. Prima tranşă, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost virată pe 6 mai.