Cu o criză alimentară care amenință lumea, Europa caută soluții pentru a scoate milioane de tone de cereale din silozurile ucrainene și de a le transporta în statele cele mai sărace.
Ca într-un joc de-a șoarecele și pisica, Rusia și Occidentul se confruntă acum la nivel diplomatic pentru a vedea cum pot trece în siguranță navele încărcate cu cereale prin Marea Neagră și pe piețele mondiale, potrivit The Guardian.
Ambele tabere se concentrează acum din punct de vedere diplomatic pe Africa și Orientul Mijlociu, încercând să-și portretizeze adversarul ca fiind principalul responsabil pentru creșterea prețurilor la alimente și îngrășăminte. Cerealele din Ucraina sunt esențiale pentru stabilitatea prețurilor la alimente la nivel mondial, în special în zonele mai sărace ale lumii.
Rusia și Ucraina exportă mai mult de un sfert din grâul mondial, în timp ce Rusia este cel mai mare exportator de îngrășăminte din lume. Indicele prețurilor la îngrășăminte al Băncii Mondiale a crescut cu aproape 10% în primul trimestru al anului, până la un maxim istoric în termeni nominali, notează ziarul britanic The Guardian.
Ce vrea Moscova în schimbul ridicării blocadei
20 de milioane de tone de cereale din Ucraina trebuie exportate rapid pentru a evita o nouă explozie a prețurilor alimentelor. Acest lucru nu este posibil din cauza blocadei navale rusești a portului Odesa de la Marea Neagră și a minelor plutitoare puse de ucraineni. În schimbul ridicării blocadei, Moscova vrea ridicarea oricăror sancțiuni asupra transporturilor sale și a îngrășămintelor.
Ce au stabilit Erdogan și Lavrov
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acceptat să se întâlnească cu președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, dar nu mai devreme 8 iunie, și au convenit că Ankara va încerca să ajute la deminarea porturilor ucrainene și apoi să escorteze navele cu cereale către Bosfor de-a lungul unui coridor naval. Conform presei turce, Vladimir Putin ar fi dispus să coopereze, în anumite condiții.
Prin Convenția de la Montreux, din 1936, Turcia este arbitru al traficului maritim din Marea Neagră și își justifică refuzul de a impune sancțiuni Rusiei subliniind acest rol unic.
Deminare cu garanții
În Europa, premierul italian, Mario Draghi, a discutat problema mai întâi cu Joe Biden, apoi cu președintele Zelenski, apoi cu Putin și din nou cu Zelenski. Ucrainenii susțin că vor ca portul Odesa să fie deminat, dar dacă va exista garanția că Marina rusă nu va folosi deminarea ca o oportunitate pentru ca navele sale de război să se apropie de port.
Italia și Regatul Unit s-au oferit să înceapă operațiunea de deminare, operațiune care ar putea dura două săptămâni. Potrivit The Guardian, Turcia ar putea fi însă alegerea Rusiei pentru a finaliza această misiune periculoasă.
Potrivit lui Draghi, Putin a spus că va debloca Odesa doar dacă vor exista garanții că navele cu cereale nu transportă arme pentru a fi folosite de Ucraina. Există, de asemenea, probleme nerezolvate cu privire la țările care ar urma să escorteze convoiul de nave ucrainene. De asemenea, Putin i-a transmis premierului Mario Draghi că Rusia ar putea elibera nave cu alimente şi îngrășăminte, pentru a îndepărta pericolul unei crize alimentare mondiale, doar condiția încetării ”restricțiilor motivate politic impuse de Occident”.
Cu toate acestea, Regatul Unit, Polonia și statele baltice nu cred că Putin va fi vreodată de acord. Marea Britanie a susținut propunerea Lituaniei privind crearea unui convoi, dar unul care nu depindea de cooperarea Moscovei.
SUA, mai flexibilă
Și America începe să arate o oarecare flexibilitate. Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Statele Unite sunt pregătite să ofere „scrisori de confort” companiilor de transport maritim și de asigurări pentru a facilita exporturile de cereale și îngrășăminte rusești. Ea a precizat că grânele și îngrășămintele rusești nu au fost sancționate direct de SUA, dar „companiile sunt puțin nervoase și suntem pregătiți să le oferim scrisori de confort dacă acest lucru va contribui la încurajarea lor”.
Pe lângă urgența de ordin umanitar de a evita foametea în țările sărace, Draghi consideră reale și iminente riscurile unei explozii a prețurilor la pâine, care pot duce la fluxuri migratorii, terorism și instabilitate politică. Un oficial italian a recunoscut: „Avem la dispoziție două săptămâni pentru a rezolva acest lucru, altfel ne vom confrunta cu ceva foarte grav”.
Generalul Mark Milley a avertizat asupra unui aspect extrem de important. „Deschiderea unor căi maritime ar necesita un efort militar foarte important. Dacă factorii de decizie vor opat pentru aceasta, ar fi o operațiune militară cu risc ridicat, care ar impune niveluri semnificative de efort”, a spus el.