Parlamentul European nu poate modifica textul Acordului multilateral antipiraterie (ACTA), semnat recent de 22 de state membre ale UE inclusiv România, ci el poate doar susţine sau respinge textul în forma sa actuală, declară preşedintele Comisiei pentru comerţ internaţional din Parlamentul European, Vital Moreira, referitor la documentul semnat săptămâna trecută la Tokyo.
Potrivit eurodeputatului portughez, domeniul şi conţinutul drepturilor de autor sunt deja stabilite de Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. ACTA este un acord care nu redefineşte domeniul protecţiei acestor drepturi, ci doreşte consolidarea mijloacelor şi a mecanismelor de protecţie, scrie Agerpres.
"Acordul nu schimbă conţinutul, ce era permis va fi în continuare permis, iar ce era interzis continuă să fie interzis. Este vorba de mai multă eficienţă în combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală", a afirmat recent Vital Moreira.
O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. ACTA este un acord multilateral între economii dezvoltate precum UE, SUA şi Japonia şi ţări mai puţin dezvoltate, precum Mexic şi Maroc, care are obiectivul de a consolida respectarea proprietăţii intelectuale.
"Controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc. Personal, aş menţiona că multe argumente vizează lucruri care nici măcar nu sunt prevăzute în ACTA. De exemplu, descărcarea pentru folosire individuală nu a fost interzisă şi nici nu va fi. Se interzice încălcarea drepturilor de autor pentru scopuri comerciale", a adăugat eurodeputatul.
Pentru a intra în vigoare, ACTA trebuie să fie aprobat de către Parlamentul European. "Parlamentul nu poate modifica textul tratatului, poate doar să spună da sau nu, sau să amâne aprobarea", a mai spus Vital Moreira.
Deoarece acordul a ridicat mai multe semne de întrebare de natură juridică, Parlamentul European mai poate solicita Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CEJ) să verifice compatibilitatea acestuia cu legislaţia europeană. Cererea poate fi făcută de către o comisie. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia CEJ.
Dacă PE îşi dă aprobarea, Consiliul UE este autorizat să încheie acordul şi să îl facă obligatoriu în UE şi celelalte state participante. În cazul respingerii acordului de către eurodeputaţi, atunci pentru un nou acord va fi necesară o nouă procedură, ce presupune o propunere din partea Comisiei Europene, un mandat de la Consiliu, negocieri urmate de semnare şi ratificare parlamentară, înainte de a intra în vigoare.