O analiza efectuata asupra randamentului fiecarui tip de plasament, de la inceputul anului si pana in prezent, inclina balanta in favoarea pietei actiunilor (in special a celor tranzactionate pe RASDAQ), unde s-au inregistrat cresteri ale unor titluri de peste 100%, 400%, chiar 2.087,5%. Cresteri net superioare altor variante de plasament – fonduri mutuale, depozite bancare sau valuta. Insa probabilitatea ca aceste cote sa fie atinse de plasamentele la scara larga este aproape inexistenta, in conditiile in care societati ce ofera un randament mare la un anumit moment dat apar sporadic in cotatiile pietei.
Obtinerea unor asemenea castiguri este conjuncturala. Atingerea lor presupune, in prealabil, detinerea de titluri la societatile care inregistreaza boom-uri pe o piata in continua scadere si, neaparat, existenta unor informatii care sa dea certitudinea ca ele trezesc interesul unui investitor dornic sa preia pachete de actiuni.
Pe piata RASDAQ, cel mai mare randament l-au adus actiunile societatii Perla Moldovei din Slanic Moldova, care au inregistrat o crestere cu 2.087,5%, de la inceputul anului si pana in data de 26 aprilie, cu tranzactii efectuate in 63 de sesiuni. Romaco Brasov, pentru care a fost facuta o oferta publica de cumparare, a avut o crestere a actiunilor cu 400%, in perioada raporata, iar alte titluri, frecvent tranzactionate, au inregistrat cresteri de peste 100%. Actiunile societatii Ulpia Hunedoara, dupa 63 de sedinte de tranzactionare, au adus un castig de 400%. Generalcom Bucuresti, prezenta pe piata RASDAQ in 72 de sesiuni, a adus posesorului avizat un randament al titlurilor de 109,1%.
Bursa de Valori Bucuresti ofera o oarecare stabilitate actiunilor. Este o piata mai zgarcita in surprize decat RASDAQ, de unde si randamentul net inferior al celor mai bune actiuni tranzactionate. De la inceputul anului, cea mai mare crestere au inregistrat-o actiunile societatii International Sinaia, cu 72,1%, urmata de titlurile societatilor Berceni, cu 54,3%, Foraj Sonde Craiova, cu 39%, sau AEM Timisoara, pentru care a fost lansata o oferta publica de cumparare, cu 38,7%.
Totusi, plasamentele in actiuni raman cele care comporta cel mai ridicat risc, in conditiile in care lipsesc semnele care sa anunte o revigorare a pietelor. Chiar interesul pentru anumite titluri apare extrem de rar, iar pentru a prinde acest „tren”, care sa duca spre castiguri certe si consistente, este necesara obtinerea din timp a informatiei, pentru a intra in posesia titlurilor inaintea lansarii ofertei care, in cele mai multe dintre cazuri, se face la niveluri ale preturilor net superioare celor existente in piata.
Fondurile mutuale, mai sigure decat piata actiunilor in oferirea de castiguri, reusesc sa sporeasca numarul investitorilor, de la o luna la alta. Situatia se intalneste in special la fondurile care au obisnuit investitorii cu prezenta consecventa in topul celor mai bune performante.
Fondurile au avut cresteri pana la 46%
Fondul National de Investitii, care reuseste sa se mentina pe primul loc in clasament, a inregistrat o crestere a valorii titlurilor de participare cu 46,26%, de la inceputul anului si pana in prezent.
Administratorii FNI nu renunta la cheia care le-a conservat de mai multa vreme succesul: plasamentele in actiuni necotate, care, desi in scadere, atingeau totusi 40,3% din total, proportie aproape egala cu cea a disponibilului Fondului. Desi societatea care administreaza FNI este strans inrudita cu o societate de valori mobiliare, neincrederea in performantele pietei actiunilor persista si aici. In structura plasamentelor fondului, la 31 martie 1999, doar 19% reprezentau plasamentele in actiuni cotate. Fondul Mutual Alpha este cel de-al doilea din punctul de vedere al performantelor inregistrate. Valoarea titlurilor a crescut, in perioada 1 ianuarie – 26 aprilie, cu 36,7%. Plasamentele fondului se fac in bunuri imobiliare, considerate de administratorii FM Alpha ca fiind sigure din punctul de vedere al asigurarii unui castig peste rata inflatiei si cel putin la nivelul devalorizarii monedei nationale in raport cu dolarul.
Locul trei in top este detinut de Fondul de Comert Exterior, cu o crestere a titlurilor de 33%, in 26 aprilie, fata de inceputul anului. Fondurile ale caror plasamente se concentreaza in activele monetare – Stabilo, Active Dinamic, Active Junior, Active Classic – au oferit cresteri ale valorilor titlurilor de participare in jurul nivelului de 20%. Stabilo are 100% plasamente in titluri de stat si a oferit o crestere de 21,76%, in perioada raportata.
Administratorii fondului Stabilo cred in siguranta plasamentului in titlurile de stat pe care, in ciuda semnalelor trase in ultima vreme asupra pericolului ce planeaza asupra achitarii datoriei interne de catre stat, il considera cel mai apropiat de riscul „zero”. Conventia incheiata cu bancile cu care lucreaza, ABN Amro si ING Bank, le da administratorilor posibilitatea sa-si vanda inainte de termen titlurile detinute, in cazul in care au nevoie de lichiditati, sau sa apeleze la imprumuturi garantate cu aceste hartii de valoare, potrivit declaratiilor acestora.
Dolarii au adus
un castig de 32,75%
Plasamentul in dolari a adus, de la inceputul anului si pana in prezent, un randament inferior celor mai performante titluri, dar superior celor mai atractive depozite bancare, 32,75%, fata de 21,01% la veniturile obtinute din plasarea banilor in depozite cu o dobanda de 63% pe an – maxima prezenta pe piata bancara la inceputul anului. Intre variantele de plasare a economiilor, marca germana a avut cel mai scazut randament. La cele mai bune cursuri practicate de casele de schimb la inceputul anului si in ultima zi din perioada de raportare, banii imobilizati in marci germane au adus un venit de 20,8%.
Ministerul Finantelor, prin politica dobanzilor inalte, a reusit sa induca o noua orientare in plasamentele economiilor. Fie ca este vorba despre persoane fizice sau juridice, titlurile de stat au capatat un plus de atractivitate, iar tendinta exprimata de oficiali ai ministerului este aceea de mentinere a interesului de a atrage resurse costisitoare la buget. Finatele au dat, astfel, un suflu nou dobanzilor pe piata financiar-bancara si, in acelasi timp, o lovitura plasamentelor in valuta. Emisiunea de titluri de stat abia incheiata a dat startul unui val de reactualizari ale dobanzilor practicate pe piata bancara, unde nivelurile la depuneri in instrumente specifice pietei au ajuns foarte aproape de cel practicat de Ministerul Finantelor – 80% pe an, pe termen de trei luni.