Noul Cod fiscal, asa cum a fost modificat de Ministerul Finantelor, arata ca dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, pentru imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, sunt deductibile integral. Tot integral deductibile vor fi si dobanzile la imprumuturile garantate de stat, precum si cele care sunt aferente imprumuturilor luate de la societatile comerciale bancare romane sau straine, de la sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, de la societatile de credit ipotecar, dar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii. Vechiul Cod fiscal prevedea deductibilitatea limitata a dobanzilor la imprumuturi sau diferente de curs valutar in functie de gradul de indatorare a companiei. In principal, scopul pe care l-a avut in vedere Ministerul Finantelor atunci cand a operat modificarile este unul nobil. Este eliminata limitarea deductibilitatii dobanzilor la creditele luate de companii sanatoase, care au acces la finantari acordate in principal de banci si societati de leasing. Ministerul Finantelor a omis, insa, sa precizeze in textul schimbarilor introduse la Cod care sunt dobanzile ce vor mai face obiectul limitarii deductibilitatii si cine sunt persoanele juridice care acorda credite care vor beneficia de dobanzi deductibile. Daca ar fi sa urmam firul logic, ar trebui ca limitarea sa se aplice dobanzilor la imprumuturile care sunt luate de la alte institutii decat de la cele mentionate de Finante in ordonanta de modificare a Codului fiscal. Primele vizate sunt, in acest caz, creditele luate de la actionari. Aceasta a fost, cel mai probabil, si intentia legiuitorilor, care au dorit sa descurajeze finantarea de catre actionari a afacerii prin imprumuturi, pentru a determina finantarea prin capital social. „Finantarea prin imprumuturi luate de la asociati este in mod evident avantajoasa din punct de vedere fiscal, mai ales cand finantatorul este o persoana fizica sau cand asociatul este o companie off-shore. In plus, asociatii raspund doar in limita capitalului social, deci este de preferat pentru acestia sa aiba o participare cat mai redusa la capitalul social al firmei”, explica Gabriel Biris, partener la Haarmann Hemmelrath. Urmeaza, in mod firesc, sa ne gandim ca si creditele luate de la persoanele fizice vor avea o deductibilitate limitata.In ceea ce priveste persoanele juridice care pot acorda credite potrivit legii, problema este putin mai complexa. In acest moment, legislatia noastra este foarte permisiva. Practic, orice companie care are in obiectul de activitate operatiunile de creditare poate acorda credite. „Aceasta scapare face, deci, in opinia mea, ca limitarea sa se aplice exclusiv creditelor luate de la persoane fizice. Iar acest lucru nu cred ca a fost avut in vedere. In plus, textul nici macar nu permite restrangerea prin norme a aplicabilitatii acestuia”, mai spune Gabriel Biris.Asa cum ne explica Biris, omisiunea Finantelor are si un precedent. In 2002, Legea nr. 414 pomenea de credite luate de la institutii de credit autorizate, fara ca notiunea de institutii autorizate sa fie definita. La vremea respectiva, s-a iscat o disputa intre stat si societatile de leasing, care se vedeau scoase de pe piata, intrucat dobanda la leasingul financiar era deductibila, pentru o jumatate de an, doar in limita a 5%. Controversa a fost cat de cat clarificata printr-un ordin al ministrului finantelor, emis in acelasi an. „Aceste omisiuni pot afecta mediul de afaceri”, spune Dinu Patriciu, patronul grupului Rompetrol. „Ar fi fost necesar ca, atunci cand au prevazut deductibilitatile sa spuna pentru ce tip de credite se acorda, care sunt dobanzile cu deductibilitate limitata si sa ofere toate detaliile in lege. Prin aceasta formulare, provoaca confuzie si neincredere in randul oamenilor de afaceri”, mai arata Dinu Patriciu. „Temerea mea este ca, omitand sa ofere toate detaliile, Finantele sa nu genereze acelasi tip de probleme: confuzie, abuz si, in final, neincredere in mediul nostru de afaceri”, spune si Gabriel Biris.In schimb, Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, se arata optimist, spunand ca reglementarile venite prin Codul fiscal il incurajeaza sa investeasca, chiar daca o face din buzunare proprii.Pe de alta parte, insa, trebuie spus ca prin limitarea deductibilitatii dobanzilor la imprumuturile luate de la firmele-mama, in cazul multinationalelor este posibil sa apara o noua tendinta. „Multinationalele, dar si oamenii de afaceri straini nu prea au incredere in piata de capital, deci nu cred ca se vor indrepta catre aceasta sursa de finantare”, explica Gabriel sincu, avocat, Haarmann Hemmelrath. „Probabil ca firma-mama va depune banii la o banca ce detine o filiala sau functioneaza si in Romania, iar firma-fiica va ridica banii de la aceasta banca interpusa”, mai spune Gabriel sincu.

Piata capital – taram interzis finantarilor
In Romania, deocamdata, piata de capital nu reprezinta o sursa viabila de finantare, asa cum sustin analistii pietei de capital. Sursele preferate de finantare pentru companii sunt, in continuare, bancile. „In Romania, marea majoritate a companiilor, inclusiv cele listate la BVB, prezinta cheltuieli financiare mari, cauzate de folosirea imprumuturilor bancare. Faptul ca aceste cheltuieli vor fi deductibile pe termen scurt, va determina diminuarea profiturilor, dar pe termen lung, le va permite sa acumuleze sume mai mari pentru finantarea proprie”, declara Alin Brendea, director de operatiuni Prime Transaction. Brendea crede, insa, ca deducerea integrala a dobanzilor va avea, in timp, o influenta pozitiva asupra pietei de capital.