Acţiunile băncilor elene înregistrează pentru a doua zi consecutiv declinuri semnificative la Bursa de la Atena, aproape de limita maximă de variaţie permisă într-o zi. În acest timp, indicele principal ASE a scăzut cu 4,5%. Luni, indicele ASE al Bursei de la Atena a închis în scădere cu 16,2%, la 668,06 puncte, cel mai redus nivel înregistrat vreodată, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Marţi dimineaţă, acţiunile Piraeus Bank, National Bank of Greece, Alpha Bank şi Eurobank înregistrau un declin de aproape 30%, nivelul maxim permis de Bursa din Grecia. Scăderea vine după ce luni acţiunile băncilor greceşti înregistraseră o scădere similară, tot de 30%.
Recapitalizarea băncilor elene este pe ordinea de zi a discuţiilor dintre reprezentanţii Ministerului de Finanţe de la Atena şi cei ai creditorilor internaţionali. Din cauza retragerilor masive din depozite şi a majorării creditelor neperformante se estimează că principalele bănci din Grecia au nevoie de o majorare a capitalului cuprinsă între 10 şi 25 miliarde de euro.
Bursa de Valori de la Atena a fost redeschisă luni, după cinci săptămâni în care activitatea a fost suspendată. A fost cea mai îndelungată perioadă din anii '70 în care activitatea pieţei bursiere a fost oprită.
Tranzacţiile cu acţiuni au fost oprite începând cu data de 29 iunie, când Guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali.
Băncile greceşti şi-au redeschis porţile pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Creditorii eleni depind de fondurile oferite de Banca Centrală a Greciei, cu aprobarea BCE, pentru a putea rămâne pe linia de plutire pe fondul retragerilor masive de depozite din ultimele săptămâni.
Recent, agenţia de evaluare financiară Moody's estima că, indiferent dacă autorităţile de la Atena vor ajunge sau nu la un acord cu creditorii internaţionali, băncile greceşti vor avea nevoie de recapitalizare, iar Banca Centrală Europeană va continua să joace un rol important în calitate de creditor şi furnizor de lichiditate.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România. AGERPRES