Băncile din Grecia sunt absolut sfărâmate după şedinţa de tranzacţionare de astăzi. La fel cum au păţit şi ieri şi cu o zi înainte. Bursa de valori din Atena a pierdut 8,45% la ora 14,30 ora României, dar bancile listate au căzut mult mai jos, pierzând alte 20%, scrie portalul de ştiri Business Insider.
Băncile au pierdut mai mult de o treime din valoarea lor de când Syriza a venit la putere. Se pare că acționarii nu s-au obişnuit cu ideea unui guvern al radicalilor de stânga. Noul guvern şi-a anunţat deja programul în această dimineață: opreşte privatizările și disponibilizările şi a anunţat creşterea salariului minim cu 10%.
Băncile au pierdut mai mult de 10% din valoarea lor luni și marți, dar miercuri situaţia s-a înrăutăţit. Piraeus Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia a pierdut 42% în trei zile. Numai miercuri, Pireus a scăzut cu 21,16%.
Iată ce scrie Financial Times în privinţa acestor pierderi:
„Pericolul real constă în faptul că grecii înșiși și piard încrederea. Există semne timide că banii sunt din nou trimişi în străinătate, așa cum s-a întâmplat la jumătatea anului 2012. Nikolaos Panigirtzoglou de la JPMorgan subliniază faptul că 350 de milioane de euro au fost trimise din Grecia către fondurile bănești din Luxemburg de la începutul săptămânii trecute. Extrapolând întreaga cantitate de cash care a luat drumul străinătăţii, analistul JPMorgan estimează ca o zecime din depozitele făcute la băncile din Grecia au părăsit deja această țară în acest an. În cazul în care apare o panică bancară în Grecia, acest fapt va forța mâna Germaniei și ar face negocierile mult mai grele.
Două bănci grecești au cerut lichidități ca asistență de urgență înainte de alegeri, nu pentru că s-au confruntat cu plecări de bani, ci ca o masura de precauţie din cauza condițiilor extrem de volatile care se întrevăd.
Băncile din Grecia sunt încă dependente de colacul de salvare aruncat de Banca Centrală Europeană, chiar dacă Syriza ar putea să nu-i placă. BCE a împrumutat 56 miliarde de euro băncilor din Grecia în 2014. Este o valoare mai mică decât 63 de miliarde de euro oferite în 2013, dar încă reprezintă o proporție foarte mare de finanțare a acestora.
Dacă oamenii încep să-şi retragă masiv banii din depozitele bancare sau banii sunt trimişi în străinătate, aşa cum susţine FT, băncile vor fi şi mai mult dependente de acel ajutor, care este legat de acordul de salvare.
BCE a emis o amenințare voalată în acest sens, la începutul lunii ianuarie, menționând că respectivele condiții speciale pe care le oferă băncilor elene sunt parte integrantă a acordului de austeritate pe care viitorul guvern – ajuns cel prezent – încearcă să le rupă.