Firmele tehnologice la început de drum atrag acum la preţuri ridicate banii investitorilor, ceea ce îi face pe cei de la Bloomberg să se întrebe dacă nu putem asista la o repetare a prăbuşirii pieţei din anul 2000. Fondurile de investiţii au licitat din ce în ce mai sus, companiile tranzacţiionându-se la niveluri de 15-18 ori veniturile. Anul trecut în start-up-urile americane au fost pompate 59 mld. dolari, un nou record al ultimilor 15 ani. Investitorii spun că piaţa nu este în mania de atunci, însă există şi avertismente că banii plasaţi se pot „vaporiza”.
Un potop de bani din surse neconvenţionale a urcat multiplii firmelor noi de tehnologie la niveluri care nu s-au mai văzut de la spargerea bulei speculative „dot.com” în anul 2000, avertizează un material Bloomberg. Fondurile de hedging au plătit preţuri de până la 15-18 ori veniturile anuale unor companii care sunt abia la început de drum. Sunt valori ridicate în condiţiile în care cu cinci ani în urmă chiar şi cele mai scumpe dintre start-up-urile tehnologice abia se tranzacţionau la niveluri de 10-12 ori veniturile. „Câţiva multipli te pun pe gânduri”, comentează Sven Weber, manager de investiţii la compania Menlo Park din California ce are în administrare un fond investit pe 100 de acţiuni.
Doar unele dintre companiile care fascinează imaginaţia investitorilor raportează profit, în timp ce altele doar consumă cash şi, la fel de bine, pot eşua. La numai 15 ani de la ultimul crah bursier pe acţiunile tehnologice piaţa este poziţionată oarecum asemănător. Este o perspectivă care este cunoscută în piaţă, însă nu este de natură să tempereze elanul investitorilor. Apetitul rămâne ridicat mai ales pe piaţa ofertelor publice primare.
De la listarea Alibaba, la banii turnaţi în companiile private
Cel mai important succes al unui IPO este cel al gigantului comerţului online asiatic Alibaba care a atras 21,8 miliarde dolari în septembrie 2014 şi care încă afişează un profit pe hârtie de 3,2 miliarde dolari pentru investitorii care au participat la exerciţiul de piaţă.
Nivelurile de evaluare fundamentală ale companiilor private, de asemenea, sunt în creştere. Pinterest Inc. tocmai şi-a crescut valoarea de piaţă cu 367 milioane dolari în această lună la 11 miliarde dolari. Snapchat, societatea care oferă acplicaţia de trimitere a fotografiilor care dispar, este valorizat la 15 miliarde dolari, iar furnizorul de aplicaţii pentru tablete şi smartphone-uri Uber a ajuns la o cotă de piaţă de 40 miliarde dolari în decembrie 2014.
„Nu eram obişnuiţi să vedem aşa ceva”
Fonduri de investiţii administrate de companii financiare de primă mărime precum Fidelity Investments, T. Rowe Price Group Inc. şi Wellington Management Co. au dat din coate pentru a obţine participaţii consistente la noile nume din industria tehnologică. O luptă ce s-a răsfrânt în preţuri ridicate. „Dolarii fondurilor mutuale şi fondurilor de hedging ce vin sunt unul dintre principalele lucruri care alimentează aceşti multiplii ridicaţi şi tranzacţiile de mare anvergură”, spune Terry Schallich, şef de operaţiuni la divizia de investment banking a Pacific Crest Securities. „Nu eram obişnuiţi să vedem înainte aşa ceva. Tendinţa se accelerează”, a adăugat acesta.
Zeci de miliarde dolari pentru firme abia ieşite din ou
Nu mai puţin de 59 miliarde dolari au pompat investitorii anul trecut în start-up-urile din SUA, potrivit furnizorului de date PitchBook Data Inc., valoarea ce mai ridicată de la spargerea bulei „dot.com” încoace. Numărul firmelor care au atras finanţări mai mari de un miliard dolari este de 62 societăţi, aprope de trei ori mai mult decât în 2013. Fondurile de pensii participă deopotrivă la acestă poveste, alocările fiind din ce în ce mai mari din 2012 încoace.
„De data aceasta este altfel”, spun investitorii
Investitorii nu asociază actualul context de piaţă cu cel premergător prăbuşirii din anul 2000. Cea mai mare parte a companiilor de profil produc valoare reală, au venituri şi urcă în clasamentele sectoriale. Tonul pieţei este mult mai sobru decât cel al bulei tehnologice de acum 15 ani, susţin participanţii. Schimbarea de psihologie ar fi evidenţiată şi de faptul că acum companiile aşteaptă mai mult înainte de a încerca să acceseze Bursa. O explicaţie ar fi aceea că acum antreprenorii şi investitorii înţeleg că pentru societăţile cu un asemenea profil cea mai importantă parte a creşterii survine între anul 8 şi anul 11. „Pentru a-şi maximiza randamentele, îşi amână ieşirea”, explică Weber. Tot investitorii recunosc, însă, că explozia multiplilor din ultimii doi ani a înăsprit jocul pe piaţa firmelor tehnologice la început de drum.
Nimeni nu se mai gândeşte la ce e rău
Deşi mulţi investitori admit că undeva în următorii trei ani piaţa acţiunilor tehnologice ar putea cunoaşte un recul, lipsesc aproape orice referinţe despre cât va fi de severă ar urma să fie acesta. Bloomberg notează că niciunul dintre respondenţii sondajului său nu a indicat un declin comparabil cu cel din 2000-2001 când implozia pieţei a condus la o cădere cu 59% a indicelui pieţei Nasdaq. „Nu credem că piaţa se va contracta semnificativ”, spune Schallich de la Pacific Crest.
Din piaţă nu lipsesc însă proiecţiile extrem-negative. În septembrie 2014, în plin avânt al ofertelor publice pe acest segment, Marc Andreessen, co-fondator al Netscape Communications Corp., scria pe Twitter că mulţi dintre banii atraşi scump de firmele tehnologice se vor „vaporiza” în cele din urmă.