Activele financiare ale sectorului administrațiilor publice, în scădere cu un punct procentual. Date oficiale BNR
Așadar, Banca Națională a României (BNR) a informat că elementele înregistrate sub acest instrument financiar au cunoscut o scădere de 1,1 puncte procentuale în trimestrul IV 2021.
„Elementele înregistrate sub acest instrument financiar au cunoscut o scădere de 1,1 puncte procentuale în trimestrul IV 2021, comparativ cu acelaşi trimestru al anului anterior, şi au reprezentat 4,4% din PIB. Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului au înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale, ajungând la 11,2% din PIB. Poziţia alte conturi de primit (taxe, impozite, contribuţii sociale, creanţe comerciale, sume datorate de agenţii economici autorităţilor publice şi creanţe externe), s-a depreciat cu 0,4 puncte procentuale, până la 7,1% din PIB în trimestrul IV 2021”, a transmis BNR.
De asemenea, angajamentele financiare ale administraţiei publice s-au diminuat cu 1,6 puncte procentuale la finalul ultimului trimestru al anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2020, reprezentând 57,7% din PIB.
În trimestrul IV al anului 2021, titlurile de natura datoriei, emise de administraţia publică, au reprezentat 41% din PIB, cu 2,3 puncte procentuale mai puţin decât în aceeaşi perioada a anului precedent. Soldul creditelor angajate a crescut cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 7,4% din PIB, iar elementele din categoria altor sume de plătit s-au majorat cu 0,1 puncte procentuale, până la 8,1% din PIB.
Sectorul administraţiilor publice a înregistrat necesar de finanţare de 3,1% din PIB. Administraţia centrală a prezentat necesar de finanţare de 2,6% din PIB, iar administraţiile locale de 0,4% din PIB. Administraţiile de securitate socială au avut necesar de finanţare de 0,1% din PIB.
BNR estimează că rata anuală a inflației va creste ceva mai pronunțat
Anterior, BNR a transmis că rata anuală a inflației va creste probabil ceva mai pronunțat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie. La momentul respectiv, estimările indicau o majorare la 11,2% în iunie.
„Responsabile de înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, remarcând că, în actualul context, principalii ei determinanţi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţul combustibililor, şi mai ales de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa creşterii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite.
S-a observat că efectele inflaţioniste astfel exercitate sunt aşteptate să domine pe orizontul apropiat de timp impactul dezinflaţionist substanţial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru consumatorii casnici. Totodată, s-a sesizat că efectele inflaţioniste adiţionale vor afecta cu precădere dinamica componentei de bază a inflaţiei, dată fiind inclusiv ponderea ridicată deţinută în coşul acesteia de alimentele procesate”, este scris în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al BNR din 5 aprilie.
