ActiveWatch, CeRe și OPTAR au monitorizat pe toată perioada mandatului activitatea Consiliului General a Municipiu București și agenda propusă de primarul general, precum și implementarea unor proiecte din domeniul social și mobilitate. Deși în ultimele două luni primarul general s-a străduit să taie panglici și să ne prezinte proiecte „aproape gata”, în cei patru ani de mandat nu a reușit să livreze aproape nimic din programul electoral în baza căruia a câștigat fotoliul de primar în 2016.

Mai mult, a eșuat în implementarea unor strategii fundamentale pentru București (cum ar fi Planul de Mobilitatea Urbană Durabilă) și a aplicat tactica voucherelor și a stimulentelor în locul unor proiecte care să aducă în mod real îmbunătățiri pentru calitatea vieții grupurilor vulnerabile.

În acești patru ani Primăria Municipiului București a devenit o instituție care deservește imaginea Primarului General și unde deciziile publice au fost luate aproape în totalitate în absența consultărilor publice. În ultimii patru ani calitatea guvernării locale, la nivelul Primăriei Municipiului General, s-a deteriorat până în punctul în care instituția publică a fost confiscată de majoritatea din Consiliul General.

Care sunt concluziile raportului

În cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidența altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată). Raportat la volumul mare de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administrații arogante, care a ignorat mecanismele participării publice și prevederile legislative din zona transparenței decizionale.

Mai grav, Primarul General al Municipiului București a decis să ignore sistematic libertatea de exprimare și libertatea de a organiza și a participa la adunări publice – drepturi garantate și protejate de Constituția României. În lipsa dezbaterii publice a proiectelor, a interzicerii accesului la ședințele de Consiliu General sau a posibilității de a lua cuvântul, protestul era ultima formă de a comunica cu actuala conducere a instituției. Pârghiile de comunicare între instituție și cetățeni, pe teme de interes public, pare că au fost complet suspendate în acești patru ani de mandat, iar persoanele și organizațiile care au dorit să organizeze proteste în fața instituției au fost constant împiedicate să face acest lucru.

Bugetul local a fost imposibil de urmărit, din cauza  ritmului accelerat de modificare (prin rectificări bugetare adoptate aproape lunar), precum și din cauza modului netransparent în care companiile municipale implementează proiecte și execută bugetele. Proiectele care au vizat alocări sau rectificări bugetare au fost uneori introduse pe ordinea de zi suplimentară, astfel că reprezentanții mass-media și cetățenii au aflat uneori despre conținutul acestor modificări numai după ce acestea au fost votate în Consiliu.

Participarea la ședințele de Consiliu General și luarea cuvântului în fața forului decizional au fost misiune imposibilă pentru cetățenii orașului. În regulamentul de funcționare al Consiliului General au existat prevederi care au împiedicat în mod deliberat dreptul cetățenilor de a lua cuvântul. În ciuda faptului că, de mai bine de un an, a fost anulat în instanță articolul care reglementa procedura de luare a cuvântului, nici azi acest articol nu a fost modificat în conformitate cu decizia instanței de judecată.

Foarte multe dintre proiectele votate în Consiliul General nu sunt implementate. Printre aceste proiecte sunt proiecte de infrastructură (precum reabilitarea podurilor din zona Operei, Eroilor, pasaje pietonale supraterane), proiecte sociale (rețeaua de cămine pentru persoane vârstnice, proiecte care vizează sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecție socială) sau chiar strategii ample (cum ar fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau Strategia de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei). Dezinteresul (sau incompetența) executivului se întâlnește cu cel al celor mai mulți dintre membrii CGMB, care nu cer socoteală primarului cu privire la numeroasele Hotărâri ce rămân neimplementate.

Crearea  Holdingului Municipal (format din cele 22 de societăți comerciale) acutizează și mai mult lipsa de transparență cu privire la resursele orașului. Lipsa de transparență a acestor instituții (spre exemplu nu am reușit să obținem un răspuns cu privire la adresele clădirilor care sunt incluse în programul de consolidare) face imposibilă verificarea stadiului unor proiecte promovate de primarul general. Mai mult, este neclar cum proiecte care nu au fost votate în Consiliul General ajung să fie implementate de aceste companii. Acest modus operandi reprezintă, în fapt, o strategie de a ocoli procesul de dezbatere publică a proiectelor și de a cheltui banii publici într-un mod nedemocratic (fără votul CGMB) și lipsit de transparență.

Proiecte superficiale

În ciuda unei strategii care vizează reducerea sărăciei “cu 90% până în 2021” (citat Director Direcția de Asistență Socială a Municipiului București), proiectele din domeniul social au fost superficiale și au ocupat un spațiu marginal pe agenda Primăriei și a CGMB. Strategia pentru combaterea sărăciei s-a dovedit a fi un document pur formal, a cărei implementare nu pare să fie monitorizată de cineva. Stimulentele și voucherele acordate în baza unor argumente sociale vizează, în fapt, de cele mai multe ori, categorii mult mai mari decât comunitatea persoanelor vulnerabile.

În ciuda măsurilor prioritare stabilite în Planului de Mobilitate Urbană Durabilă care, odată implementate, ar fi putut rezolva parțial problemele de mobilitate din București, nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasările individuale motorizate sau care să încurajeze transportul alternativ. Proiecte precum voucherul pentru combustibili sau modificarea rețelei prioritare cu piste pentru biciclete stabilită în PMUD sunt parte dintre erorile fundamentale ale actualei conduceri a PMB.

Având în vedere aspectele semnalate în acest raport, autorii consideră că actuala conducere a Primăriei Municipiului București a sfidat constant și deliberat vocea cetățenilor și instrumentele prin care aceștia se pot implica în actul de guvernare. Timp de patru ani de zile, primăria și consiliul general s-au izolat de cetățeni, prin încălcarea legii (aspect constatat și în instanță în cazul unor proiecte de hotărâre de Consiliu General) și prin ignorarea principiilor guvernării participative. Atitudinile și practicile de inspirație feudală care au marcat activitatea Consiliului General și a Primarului General trebuie să rămână în istoria neagră a Bucureștiului.

Sursă foto: INQUAM/Alexandru Bușca