Un cunoscut activist anti-apartheid olandez a murit vineri, 6 mai, la vârsta de 85 de ani. Acesta suferea de cancer de prostată în stadiu avansat şi a decedat după o sinucidere asistată.
Este vorba despre activistul anti-apartheid olandez Klaas de Jonge, care s-a refugiat în ambasada Olandei din Pretoria timp de doi ani pentru a scăpa de regimul de apartheid din anii 1980.
Potrivit informațiilor apărute în presă, acesta a murit vineri la vârsta de 85 de ani..
Suferea de cancer de prostată în stadiu avansat
Publicația AFP notează că acesta suferea de cancer de prostată în stadiu avansat şi a decedat după o sinucidere asistată, înconjurat de familie şi prieteni.
De profesie antropolog, De Jonge a devenit cunoscut în 1985, când a fost arestat în Africa de Sud de poliţie în timp ce făcea contrabandă cu arme pentru Congresul Naţional African (ANC), o mişcare anti-apartheid interzisă la acea vreme.
Acesta a reuşit, înşelând poliţia, să ajungă la Ambasada Olandei, alergând spre intrarea reprezentanţei diplomatice.
„Sunt deţinut politic, cetăţean olandez, sunt Klaas de Jonge”, a strigat el la momentul respectiv, potrivit sursei menționate.
Chiar și așa, activistul a fost reţinut atunci de poliţişti în civil şi aruncat în închisoare.
Incidentul a provocat tensiuni puternice între cele două ţări
Totuși, incidentul a provocat tensiuni puternice între cele două ţări. Iar regimul de apartheid s-a văzut nevoit să-l ducă înapoi la ambasadă. Klaas de Jonge a petrecut un total de 26 de luni acolo.
Conform relatărilor, De Jonge cânta adesea melodia „Free Nelson Mandela”, un omagiu adus cunoscutului luptător anti-apartheid, în timp ce făcea cu mâna trecătorilor de la fereastră.
Sursa menționată amintește de faptul că activistului i s-a permis să se întoarcă în Olanda în 1987, în urma unui schimb de prizonieri. Mai apoi, acesta a rămas activ în mişcarea anti-apartheid din Olanda.
Publicația NRC a scris că activistul a organizat miercuri o casă deschisă pentru prieteni și camarazi.
„A a stat acolo ca și cum ar fi fost ziua lui de naștere, la soare, lângă balconul său, în timp ce oamenii își luau rămas bun, iar fiul Enno îi fotografia pe toți cei care doreau să o facă. De Jonge s-a bucurat, a spus el: lucrurile frumoase care se spun în mod normal la o înmormântare, acum le putea auzi singur. Și nu, nu aștepta cu nerăbdare ziua de 5 mai. Până la sfârșit, el urma să rămână stăpân pe viața sa”, a scris publicația NRC.