Distribuţia cardurilor de sănătate ar putea începe în prima parte a anului viitor, pe măsură ce sunt tipărite de Imprimeria Naţională. Totuși, acum sunt disponibile aproximativ două milioane de carduri dintr-un total estimat la 15 milioane,potrivit preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi.
"Dacă Imprimeria Naţională continuă ritmul de cel puţin 50.000 de carduri pe zi, ar trebui ca în a doua jumătate a anului viitor lucrurile să se încheie. De asemenea, până în acel moment va trebui să facem în aşa fel încât distribuţia să fie posibilă", a spus Cristian Buşoi.
Operaţiunile de distribuţie către populaţie s-ar putea realiza prin intermediul oficiilor poştale, în urma refuzului medicilor de familie de a efectua acest serviciu. În acest sens, preşedintele CNAS a afirmat că a făcut o propunere de modificare a legii, urmând ca autorităţile să solicite sprijinul medicilor de familie sau al primăriilor doar pentru acele carduri care nu ajung la asiguraţi din cauză că nu se cunoaşte adresa lor exactă.
Ulterior, va fi stabilită data de la care serviciile medicale vor fi decontate doar în baza citirii cardului de sănătate.
"Există o perioadă de timp în care toţi furnizorii, că sunt medici de familie, farmacişti, spitale, laboratoare şi toţi ceilalţi, să-şi achiziţioneze cititoare. Din momentul în care avem toate cardurile tipărite şi distribuite, vom stabili un moment zero, din care nu mai decontăm servicii medicale, dacă nu va fi confirmată calitatea de asigurat prin intermediul cardului", a completat Buşoi.
În opinia preşedintelui CNAS, introducerea şi folosirea cardului de sănătate va conduce la o reducere aproape de zero a fraudelor din sistemul de sănătate, deoarece toate serviciile medicale prestate unui pacient vor trebui evidenţiate prin cititoarele de carduri.
Până acum, au fost produse 2 milioane de carduri, iar Imprimeria Naţională va continua acest proces până se va ajunge la 15 milioane de exemplare.
Deci, chiar dacă MS reușește în sfârşit să tipărească cardurile pentru 16 milioane de români, operaţiune care costă 24 de milioane de euro, nu are cine să le împartă, iar varianta trimiterii prin poştă implică alţi bani. În aceste condiţii, pare destul de neverosimil şi termenul „iunie 2014“ la care istoricul medical al fiecăruia dintre noi nu va mai sta în sertarele medicilor, ci într-un dosar electronic interconectat cu PIAS. Există, însă, o certitudine: până acum, cu tot cu SIUI, informatizarea sănătăţii a costat în jur de 230 de milioane de euro, conform contractelor deja încheiate cu mari companii de software. Românii aşteaptă, în baza acestor cheltuieli, să nu mai fie întorşi la medic după ştampile, să nu mai audă de fraude cu reţete false şi ca România să nu mai fie pe ultimul loc în UE la accesul tehnologiei în practica medicală.