Ordonanţa de urgenţă 114, adoptată de Guvernul condus de Viorica Dăncilă în decembrie 2018, s-a simţit în mediul de afaceri ca şi cum cineva ar fi intrat cu bocancii în viaţa ta, spune Dragos Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.
Prin Ordonanţa 114 s-a intrat cu bocancii în intimitatea societăţilor comerciale şi ar trebui să fie o lecţie pentru orice fel de Guvern despre cum nu trebuie tratat mediul de afaceri, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK), Dragoş Anastasiu.
„Am început deja dialogul cu noul Guvern şi pot să vă spun că suntem plini de speranţă şi de energie şi de dorinţa de a face lucruri împreună şi sper din toată inima că lucruri precum Ordonanţa 114 să fi fost o lecţie pentru orice fel de politician şi pentru orice fel de Guvern care va veni de acum înainte oricând în România. Este un mod în care nu poţi să tratezi mediul de afaceri, pentru că este pur şi simplu cumva ca şi cum ar intra cineva cu bocancii în viaţa ta şi în intimitatea ta, şi o ţară întreagă, 600.000 de firme care îşi fac bugetele timp de 2-3-4 luni, să se trezească la sfârşitul lunii că lucrurile nu mai stau deloc aşa, este un lucru care nu mai are voie să se întâmple”, a declarat, marţi seara, Dragoş Anastasiu în cadrul ultimei reuniuni din acest an a membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.
În cadrul evenimentului organizat împreună cu Coaliţia Investitorilor Străini din România (CIS), Anastasiu a apreciat că semnalele venite din zona administraţiilor locale din România sunt în prezent mai bune decât semnalele venite de la Guvernul care a condus România în ultimii 3 ani.
„Ţelul nostru comun ca asociaţii este ca mediul de afaceri să aibă o viaţă normală, predictibilă, într-o ţară cu un potenţial senzaţional, şi pe care împreună putem să îl exploatăm aşa cum se cuvine. Semnalele pe care le avem din teritoriu în legătură cu autorităţile locale sunt din ce în ce mai bune. Trebuie să spunem lucrul ăsta, chiar dacă la nivel naţional ultimii ani n-au fost uşori, la nivel teritorial cred că lucrurile se duc într-o direcţie bună şi noi suntem aici ca să facem să se ducă sustenabil în acea direcţie bună”, a afirmat Dragoş Anastasiu.
Preşedintele Coaliţiei Investitorilor Străini, Ramona Jurubiţă, a explicat că această organizaţie are ca scop îmbunătăţirea legislaţiei româneşti, notează Agerpres.
„Consiliul Investitorilor Străini reuneşte peste 120 de investiţii mari în România cu provenienţă a investiţiilor cu adevărat globală. CIS este o organizaţie care se poziţionează pe îmbunătăţirea mediului şi dialogului cu autorităţile, prin îmbunătăţirea cadrului în care companiile activează. Ne poziţionăm mai mult înspre categoria unui think-tank, a unei organizaţii care produce foarte multe luări de poziţie pe îmbunătăţirea aspectelor legate de legislaţie, şi aici colaborăm extraordinar de bine cu Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, dar, aşa cum spuneam, şi în cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, unde avem foarte multe proiecte comune, şi experienţa din cadrul Coaliţiei ne-a demonstrat faptul că împreună putem să realizăm mult mai multe lucruri. Împreună am reuşit să avem o voce, am învăţat, pentru că trebuie să recunoaştem că au fost şi suişuri şi coborâşuri, ca în orice relaţie de colaborare, suişuri şi coborâşuri din care am învăţat, iar acum, sub această deschidere către dialog, pe care am văzut-o încă de săptămâna trecută, putem să ne punem în valoare capitalul pe care cele două asociaţii ale noastre îl au”, a afirmat preşedintele CIS.
Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană au invitat, marţi seară, în faţa oamenilor de afaceri români şi germani şi ai reprezentanţilor Consiliului Investitorilor Străini, mai mulţi tineri elevi români în vârstă de 17 şi 18 ani, majoritatea pasionaţi de IT, care au oferit viziunea lor asupra măsurilor necesare pentru dezvoltarea României în viitor.
Printre propunerile transmise de aceşti tineri elevi oamenilor de afaceri s-au numărat obligativitatea legală a votului, implicarea CSAT în modernizarea sistemului naţional energetic, schimbarea mentalităţii profesorilor, permiterea utilizării cardului de sănătate al persoanelor vârstnice de către membrii familiilor acestora, creşterea activităţii de responsabilitate socială a corporaţiilor sau unirea poporului român în favoarea unor obiective comune.