Judecătoarea Dana Gîrbovan critică aspru desfiinţarea Secţiei speciale privind investigarea infracţiunilor din Justiţie – SIIJ, acuzând factorul politic, în speță, Guvernul, că dorește să preia controlul asupra Justiției.

Gîrbovan a reacționat pe Facebook după ședința de vineri seară a Executivului Orban, acuzând faptul că Memorandumul întocmit de Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, prezintă trunchiat și chiar eronat poziţia Comisiei de la Veneţia.

Controlul politicului asupra Justiției

În plus, desființând SIIJ, Guvernul ignoră opiniile exprimate de judecători, acuză judecătoarea.

”Prin desfiinţarea SIIJ se doreşte, din nou, controlul asupra justiţiei.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) este singura structură de parchet complet în afara controlului politic. Acesta e motivul pentru care politicul doreşte cu ardoare desfiinţarea sa”, a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.

Dosare întocmite de DNA judecătorilor

”Şefii PICCJ, ai DNA şi ai DIICOT, precum şi şefii de secţie ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistraţi dacă SIIJ va fi desfiinţată, sunt numiţi politic, de către Preşedintele României la propunerea Ministrului Justiţiei.

Este inadmisibil că nu se discută despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor au susţinut înfiinţarea SIIJ, iar explicaţia nu poate fi decât una singură: se doreşte revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor.

Este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori DNA au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluţiile pronunţate, că au încălcat secretul deliberării judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor şi le-au ţinut deschise cu anii”, arată judecătoarea.

Opinia judecătorilor este ignorată

”În fostul CSM, de exemplu, aproape toţi membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspecţiei Judiciare – și el ignorat, în ciuda faptului că a fost validat de Plenul CSM – este dovada clară în acest sens.

Este inadmisibil că nu se discută despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor au susținut înființarea SIIJ, iar explicația nu poate fi decât una singură: se dorește revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor și, implicit, de control asupra justiției.

În ceea ce privește Memorandumul elaborat de Ministerul Justiției, nu doar că acesta ignoră opiniile exprimate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții de Apel București – judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, având competență în dosare ce vizează politicienii de la vârful puterii – sau ai altor curți de apel din țară, dar prezintă trunchiat și, punctual, chiar eronat poziția Comisiei de la Veneția cu privire la SIIJ”, susține Dana Gîrbovan.

Comisia de la Veneția laudă SIIJ

”Astfel, Comisia de la Veneția apreciază modalitatea de numire a procurorilor în noua secție:

‘Este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători.

De asemenea, indicarea cu precizie în legii a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechime în funcția de procuror) și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați asigură câteva garanții importante de calitate și, să sperăm, de imparțialitate pentru numirile în această secție sensibilă.’

Cu toate ca implicarea Plenului CSM este explicată și lăudată de Comisia de la Veneția, acest argument – al implicării Plenului – este folosit de ministrul justiției Cătălin Predoiu ca motiv de desființare a SIIJ”, arată sursa citată.

Revenirea la presiunile asupra judecătorilor

”De asemenea, experţii Comisiei de la Veneţia recomandă expres Guvernului să „Regândească propunerea de înfiinţare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori; recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecţie efective, pare o alternativă adecvată în această privinţă”.

Or, Guvernul nu îşi propune să „regândească” nimic, cu atât mai mult să vina în contrapondere cu mecanisme procedurale de protecţie efectivă, ci pur şi simplu doreşte desfiinţarea SIIJ şi revenirea la status quo-ul iniţial, adică la presiunile asupra judecătorilor”, a scris, în concluzie, Dana Gîrbovan.