Primul draft al viitorului Program Operaţional de Pescuit (POP) va fi transmis săptămâna viitoare la Bruxelles, iar acvacultura va rămâne una dintre măsurile importante şi va avea 50% din fondurile alocate întregului program, a declarat Ciceronis Cumpănăşoiu, directorul general al Autorităţii de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii.
"Lucrăm la viitorul program pentru pescuit 2014-2020. El se va numi POP-AM pentru că va avea sintagma de 'Afaceri Maritime' la sfârşit. Plecăm săptămâna viitoare la Bruxelles cu un draft de program, dar deocamdată nu am stabilit toate măsurile. Primul scop pe care trebuie să îl aibă acest program este revigorarea pisciculturii româneşti, pentru a putea fi competitivi pe piaţă. În principiu este structurat tot pe cinci axe, ca şi programul actual, însă avem foarte multe măsuri. Acum lucrăm la ele să vedem cum le sintetizăm, pentru că unele chiar nu sunt specifice ţării noastre şi putem să renunţăm la ele, în timp ce altele sunt benefice", a precizat Cumpănăşoiu.
Acesta a afirmat că 50% dn fondurile alocate pe viitorul POP-AM vor merge pentru dezvoltarea acvaculturii, o măsură care a avut succes şi în actualul program, iar celelalte fonduri vor fi orientate către reamenajarea porturilor de pescuit sau dezvoltarea comunităţilor locale.
"O să mergem în continuare pe acvacultură. În acordul de parteneriat noi am prins 50% din fonduri pentru acvacultură. De altfel, măsura a avut cea mai bună absorbţie şi pe actualul program. De asemenea, vom avea şi măsuri pentru intervenţii la bordul navelor pentru pescuitul oceanic, pentru reamenajarea porturilor de pescuit şi a adăposturilor, precum şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale, a actualelor FLAG-uri. Nici în viitorul program nu se vor accepta achiziţiile de nave, pentru că se doreşte limitarea consumului de kilowaţi. A cumpăra nave înseamnă a mări consumul şi deocamdată nu este posibil", a afirmat şeful AM-POP.
Potrivit sursei citate, creşterea consumului de peşte indigen trebuie să fie unul dintre obiectivele viitorului program de pescuit, pentru că în prezent "suntem în situaţia în care 80-85% din peştele consumat de români este importat".
Potrivit datelor MADR, românii consumă între 4 şi 4,5 kilograme de peşte pe an, adică de cinci ori mai puţin decât media înregistrată în ţările Uniunii Europene, iar importurile de peşte reprezintă peste 80% din consum.
În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de peşte este 20 de kilograme pe locuitor, dar şi aici sunt variaţii foarte mari, în funcţie de tradiţie. În Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor şi pe an, în timp ce în Portugalia sau Spania ajung şi la 50 – 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de peşte sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor şi pe an.
România a obţinut pe viitorul program POP 2014-2020 o sumă de 168,4 milioane de euro, în timp ce pentru actuala perioadă de programare 2007-2013, POP a avut un buget de 261,5 milioane de euro, din care 196,1 milioane de euro a reprezentat contribuţia Fondului European pentru Pescuit (FEP).
Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 este instrumentul de aplicare a Politicii Comune de Pescuit şi a Politicii Maritime Integrate şi va finanţa POP-AM, care se înscrie în viziunea Strategiei Europa 2020 sprijinind creşterea competitivităţii, durabilitatea activităţilor de pescuit şi de acvacultură, dezvoltarea locală a zonelor pescăreşti şi activităţi privind afacerile maritime.
Sursa: Agerpres