Integrarea în Uniunea Europeană aduce în prim-plan încă o dezbatere cu implicaţii majore, de data aceasta pe piaţa medicamentelor. Producătorii locali sunt nemulţumiţi de menţinerea adaosului de distribuţie de 8,5%, introdus în 2005 „pentru servicii suplimentare pentru activităţi de import“.

Fiind, poate, cea mai reglementată industrie românească, piaţa farmaceutică are un nou subiect de discuţie: adaosul de distribuitor. Conform ordinului Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, distribuitorii aplică preţului de producător un adaos de 7,5%, medicamentelor româneşti, şi unul suplimentar, de 8,5%, medicamentelor importate.

Producătorii locali, prin vocea Asociaţiei Producătorilor de Medicamente din România (APMR), s-au arătat uimiţi de faptul că acest adaos nu a fost eliminat din calcularea preţului medicamentelor începând cu 1 ianuarie 2007, ei invocând libera circulaţie a mărfurilor şi faptul că acest adaos duce la un dezechilibru pe piaţa românească între medicamentele produse local şi cele importate. Ministerul Sănătăţii susţine că, din punct de vedere comercial, în toate ţările din Uniunea Europeană a existat un timp de graţie până la implementarea în totalitate a condiţiilor comerciale. „De la 1 ianuarie 2007, preţurile medicamentelor de uz uman au înregistrat diminuări semnificative, cuprinse între 3% şi 6% pentru majoritatea produselor, iar în cazul celor ce au avut taxe, scăderile au fost de până la 14%“, susţin reprezentanţii ministerului.

Avantajele şi dezavantajele activităţii de lobby

Petre Pănculescu, preşedintele APMR, crede că o explicaţie pentru menţinerea adaosului de 8,5%, chiar şi după aderarea României la UE, ar putea fi activitatea de lobby foarte slabă a asociaţiei şi foarte puternică şi eficientă a producătorilor şi distribuitorilor de medicamente străine.

„Eliminarea adaosului va conduce la fixarea unor preţuri mai rezonabile pentru medicamentele nou înregistrate, dar pentru cele care au deja preţul aprobat, acesta va fluctua numai raportat la cursul de schimb“. Pănculescu spune că o consecinţă va fi o temperare a creşterii pieţei, sub nivelurile din 2005 şi 2006 (18-20%) şi o economie pentru CNAS la medicamente compensate şi gratuite. „Menţinerea adaosului ar fi, ca şi până acum, discriminatorie şi anticoncurenţială“, completează el.

Părerile sunt împărţite şi în ceea ce priveşte efectul discriminatoriu pe care această taxă îl are pe piaţă. „Pentru distribuitori, avantajul menţinerii adaosului constă în majorarea veniturilor şi a ratei profitului“, spune Pănculescu, adăugând că este evident faptul că sunt companii care preferă să distribuie medicamente din import pentru că realizează venit şi profit mai mari.

De partea celaltă, Ovidiu Buluc, proprietarul distribuitorului naţional Farmexim, susţine că acest adaos nu poate fi eliminat doar pentru că România s-a integrat, costurile de distribuţie fiind, practic, aceleaşi. „Logic este să se unifice cele două taxe, să existe o marjă de distribuţie, pentru că sunt nişte costuri pe care le suportăm, cu atât mai mari cu cât ni se impun nişte condiţii de bună practică de distribuţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem depozite la standarde foarte ridicate, implicând investiţii mari“, a declarat Buluc pentru Capital.

Daniel Popescu, corporate affairs manager la Eli Lilly South East Europe, spune însă că „s-a avut grijă“, inclusiv producătorii internaţionali şi importatorii, ca vocea producţiei locale să fie auzită prin intermediul forumului de dezbatere de la minister, astfel încât calculul preţurilor finale (inclusiv adaosurile) la medicamentele produse în România a fost negociat în 2005, în acelaşi timp cu memorandumul. „Se pare că fabricile s-au declarat mulţumite cu metoda, altfel s-ar fi manifestat“, spune Popescu.

Efectul pe care retragerea acestui adaos l-ar avea aspura pieţei este însă unul minimal. „Cererea de produse farma este departe de a fi satisfăcută, aşa că orice reducere de preţ va fi acoperită de creşterile naturale în volum“, explică Popescu. „În plus, preţurile/adaosurile de pe hârtie sunt indicative maximale, deoarece în sistem deja funcţionează negocierea acestora prin intermediul procedurilor de achiziţii publice.“

Argumentul este susţinut indirect şi de Ovidiu Buluc, care spune că în România consumul de medicamente reprezintă o treime din cel al Ungariei şi o cincime din cel al altor ţări vestice. „Avem un consum de 70 de euro pe cap de locuitor şi ar fi un lucru foarte bun dacă am reuşi să-l dublăm în câţiva ani“, conchide acesta. 

TRIBUTARI IMPORTURILOR NON-UE

IMPORTURI Conform Ministerului Sănătăţii, aproximativ jumătate din importurile de medicamente ale României provin din ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Astfel, mare parte din medicamentele cumpărate din farmaciile autohtone sunt originare din India (Terapia Ranbaxy), SUA (Merck Sharp & Dohme, Eli Lilly), Egipt (E.I.P.I.Co) şi Emiratele Arabe (Julphar).

ALINIERE Corectarea diferitelor adaosuri şi aducerea acestora în conformitate cu cele practicate de UE se va face treptat, scopul declarat al ministerului fiind reducerea preţului la medicamente.