Mai mult de opt români din zece recunosc nevoia de a-și schimba și adapta stilul de viață la efectele schimbărilor climatice, potrivit Sondajului anual cu privire la climă, comandat de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Printre provocările cu care se confruntă țara lor, respondenții au plasat schimbările climatice pe locul al doilea după creșterea costului vieții. Mulți sunt de părere că investițiile de acum în adaptare vor preveni creșterea costurilor în viitor.
- 97 % dintre respondenții români spun că este important ca țara lor să se adapteze la schimbările climatice. Dintre aceștia, cei mai mulți (59 %) spun că trebuie să se acorde prioritate acestui lucru.
- 90 % sunt de acord că sunt necesare cheltuieli imediate pentru adaptarea la schimbările climatice pentru a evita costuri mai mari în viitor.
Majoritatea românilor ar considera adaptarea la schimbările climatice o prioritate națională
În 2024, România a fost afectată de inundații grave provocate de furtuna Boris în perioada 14–16 septembrie, afectând în special județele Galați și Vaslui. Inundațiile au provocat cel puțin șapte decese, mii de evacuări și pagube la aproximativ 6 000 de case. Răspunsul de urgență a inclus pompieri militari care au folosit bărci și elicoptere pentru a salva sute de persoane, în timp ce guvernul a mobilizat resurse pentru a ajuta comunitățile afectate.
Pe măsură ce frecvența și gravitatea dezastrelor naturale cresc, continuă să crească și impactul economic al schimbărilor climatice. Oamenii de știință avertizează că aceste dezastre vor deveni din ce în ce mai costisitoare. Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, Europa este în prezent continentul care se încălzește cel mai rapid, și se așteaptă ca fenomenele meteorologice extreme să crească odată cu creșterea temperaturilor globale.
BEI a publicat astăzi al șaptelea Sondaj anual cu privire la climă
Această escaladare ridică probleme semnificative pentru infrastructură și amenință stabilitatea aprovizionării cu apă și alimente la nivel global, subliniind nevoia urgentă de strategii cuprinzătoare de adaptare la schimbările climatice.
„Adaptarea la schimbările climatice nu este doar o necesitate pentru România – este o investiție strategică în viitorul țării”, a declarat vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris. „Recunoașterea covârșitoare în rândul românilor a necesității de a acționa acum subliniază urgența activității noastre. Prin prioritizarea adaptării la schimbările climatice, ne putem salva comunitățile, crea locuri de muncă și construi o economie mai rezistentă. La BEI, suntem pe deplin angajați să ajutăm România să facă față acestor provocări, asigurându-ne că investițiile de astăzi se traduc în prosperitate și stabilitate pe termen lung pentru toți.”
BEI a publicat astăzi al șaptelea Sondaj anual cu privire la climă, care surprinde opiniile a peste 24 000 de respondenți din UE și SUA cu privire la schimbările climatice. La sondaj, realizat în august 2024, au participat și 1 000 de persoane din România.
O prioritate națională
Respondenții români consideră schimbările climatice a doua cea mai mare provocare cu care se confruntă țara, după creșterea costului vieții.
În acest context:
- 97 % dintre ei recunosc necesitatea de a se adapta la schimbările climatice (aproape de media UE de 94 %). Dintre aceștia, majoritatea (59 %, cu 9 puncte peste media UE de 50 %) consideră că adaptarea la schimbările climatice este o prioritate în România în următorii ani.
Adaptarea la schimbările climatice este văzută și ca o oportunitate economică și o investiție pe termen lung pentru țară:
- 92 % susțin că investițiile în adaptarea la schimbările climatice pot contribui la crearea de locuri de muncă și la stimularea economiei locale (față de 86 % în UE).
- 90 % consideră că adaptarea la schimbările climatice necesită investiții acum pentru a evita costuri mai mari în viitor (față de 85 % în UE).
Impactul schimbărilor climatice și schimbarea stilului de viață
În timp ce respondenții români recunosc oportunitățile economice ale măsurilor de adaptare la impactul schimbărilor climatice, experiența lor personală cu fenomenele meteorologice extreme sporește sentimentul că sunt necesare acțiuni urgente:
- 93 % (cu 13 puncte peste media UE) au suferit cel puțin un eveniment meteorologic extrem în ultimii cinci ani. Mai exact, 71 % au suferit din cauza căldurii extreme și a valurilor de căldură (cu 16 puncte peste media UE), 62 % s-au confruntat cu secete (cu 27 puncte peste media UE) și 44 % s-au confruntat cu furtuni puternice sau grindină (cu 10 puncte peste media UE).
Consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt atât tangibile, cât și variate.
- 83 % dintre respondenții români au menționat că au suferit cel puțin o consecință directă din cauza fenomenelor meteorologice extreme (cu 15 puncte peste media UE de 68 %). 37 % s-au confruntat cu probleme legate de întreruperea curentului electric sau de alimentarea cu energie (cu 17 puncte peste media UE), 29 % s-au confruntat cu probleme de sănătate, cum ar fi insolația sau probleme respiratorii (cu 9 puncte peste media UE) și 29 % au avut păduri sau spații naturale distruse în apropierea locuinței lor (cu 10 puncte peste media UE).
Românii sunt conștienți
În acest context, românii sunt conștienți de necesitatea de a se adapta:
- 83 % dintre români (față de 72 % în UE) recunosc că vor trebui să își adapteze stilul de viață din cauza schimbărilor climatice
- 46 % (față de 35 % în UE) cred că vor fi nevoiți să se mute într-un loc mai puțin vulnerabil la schimbările climatice, chiar și la nivel local (pentru a evita inundațiile, incendiile forestiere sau alte fenomene meteorologice extreme)
- 38 % spun că vor fi nevoiți să se mute într-o regiune sau țară mai răcoroasă (cu 10 puncte peste media UE).
Adaptarea individuală la schimbările climatice necesită un nivel bun de informare. Majoritatea românilor (81 %, cu 10 puncte peste media UE de 71 %) spun că sunt informați cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a-și adapta eficient locuințele și stilul de viață. Cu toate acestea, majoritatea (61 %, aproape de media UE de 60 %) ignoră existența subvențiilor publice sau a stimulentelor financiare pentru sprijinirea acestor eforturi.
Priorități pentru măsurile de adaptare
Respondenții români au identificat următoarele priorități cheie pentru adaptarea locală la schimbările climatice:
- Plantarea de vegetație care este mai rezistentă la schimbările climatice (53 %, cu 18 puncte peste media UE)
- Răcirea orașelor (45 %)
- Îmbunătățirea infrastructurii, de exemplu, prin sisteme de drenaj mai bune, bariere împotriva inundațiilor, adăposturi împotriva furtunii sau rețele electrice rezistente (43 %)
Cu privire la întrebarea cine ar trebui să plătească pentru adaptarea la schimbările climatice:
- 36 % consideră că toată lumea ar trebui să plătească în mod egal
- 34 % consideră că costurile ar trebui să fie suportate de întreprinderile și industriile care contribuie cel mai mult la schimbările climatice
- 12 % spun că persoanele mai bogate ar trebui să suporte costurile prin impozite mai mari.
În ceea ce privește persoanele care ar trebui să beneficieze primele de ajutor în procesul de adaptare:
- 36 % consideră că toată lumea ar trebui să beneficieze în mod egal
- 29 % consideră că ar trebui să se acorde prioritate persoanelor mai în vârstă
- 24 % spun că persoanele care locuiesc în zone cu risc ridicat ar trebui să fie primele care să beneficieze