Revista Capital (R.C): Care considerati că au fost cele mai importante proiecte implementate în ultimul an?

Adela Cojan (A.C): Anul trecut a fost anul continuării unor proiecte importante începute încă din anul 2020, proiecte pe care cred că nu le-am fi putut implementa atât de rapid dacă n-ar fi fost provocarea pandemiei. Necesitatea izolării și respectării distanțării sociale impuse de regulile de limitare a infecției cu noul coronavirus au accelerat dezvoltarea serviciilor de telemedicină, o metodă de îngrijiri de sănătate ce fusese subevaluată anterior pandemiei, dar care s-a dovedit și se dovedește a fi în continuare extrem de utilă în special în situațiile medicale care necesită monitorizare pe termen lung (ex.: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecțiunile cronice respiratorii, renale, digestive, endocrine etc).

Pandemia n-a respectat granițele, n-a ținut cont nici de rutina acordării serviciilor medicale, ne-a scos din patternul probabilităților statistice, ne-a demonstrat că suntem interdependenți și că numai prin cooperare la scară corespunzătoare – interumană, interinstituțională, locală, națională și internațională, putem să luăm cele mai bune decizii care au contribuit și vor contribui și de acum încolo la îmbunătățirea accesului la serviciile medicale. Prin introducerea decontării serviciilor de telemedicină, prin desființarea granițelor județene privind valabilitatea de utilizare a biletelor de trimitere și a rețetelor medicale, prin încheierea contractelor de testare, de vaccinare, de monitorizare post-covid, prin introducrea de molecule noi în lista de medicamente gratuite și compensate, prin acordarea posibilității suplimentării valorilor de contract pentru monitorizarea principalelor boli cronice cu impact major în sănătatea publică din țara noastră, am netezit calea spre atingerea principalului nostru deziderat care-l reprezintă creșterea satisfacției asiguraților și îmbunătățirea accesului la serviciile medicale.

R.C: Ce proiecte aveți pentru anul 2022?

A.C: Și anul acesta este anul continuării unor proiecte cu obiective îndrăznețe ce privesc noi narațiuni în reforma administrării fondului de asigurări de sănătate. Prin accesarea de fonduri externe nerambursabile continuăm dezvoltarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate, iar prin informatizare-digitalizare și debirocratizare continuăm simplificarea procedurilor și circuitelor de transmitere în format electronic a formularelor medicale și a celor administrativ-sanitare, într-o gândire mai prietenoasă și mai accesibilă cetățeanului și partenerilor de contract.

Stimularea finanțării segmentelor de prevenție și profilaxie din asistența medicală primară, dezvoltarea și finanțarea serviciilor din ambulatoriile clinice de specialitate, modernizarea derulării programelor naționale de sănătate curative, dezvoltarea pachetelor de servicii de spitalizare de zi în asistența medicală spitalicească – sunt alte măsuri care vor contribui substanțial la obiectivul eficientizării utilizării fondului, prin inversarea ”piramidei serviciilor medicale” și prin degrevarea spitalelor (care reprezintă cel mai costisitor segment de asistență medicală) de cazurile internate nejustificat, cazuri ce pot fi tratate în asistența medicală primară sau secundară, astfel încât să putem oferi cea mai mare atenție și cele mai performante îngrijiri, pacienților ce necesită spitalizare.

Pandemia de Covid 19, cea mai mare provocare

R.C: Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați avut de-a lungul carierei și cum le-ați rezolvat?

A.C: În primul rând implementarea oricărei schimbări în modul de lucru poate întâmpina rezistență deoarece incertitudinea, teama de necunoscut sau obișnuința cu anumite tipare, îi poate face pe oameni să fie mai puțin receptivi la schimbare. Pentru că încă de la începutul carierei am lucrat în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, am avut satisfacția să particip activ la primii pași ce s-au făcut în implementarea informatizării. Unul dintre primele domenii de asistență medicală ce-au beneficiat de softuri de informatizare pentru gestiunea cantitativ-valorică a fost asistența farmaceutică. Tocmai pentru că a fost un proiect impus de la nivel ierarhic, acesta a întâmpinat dificultăți, comentarii și atitudini ostile la implementare. La nivel local însă, am avut posibilitatea unei comunicări mai apropiate, iar prin consultare, cooperare, explicații și demonstrații repetate privind beneficiile schimbării, implementarea acestui proiect a fost un succes.

Dacă la început a fost anevoioasă desprinderea de hartie și creion, în câteva luni, văzând câștigul extraordinar în managementul timpului, nici o farmacistă nu se mai desprindea de calculator. Iată cum, fără coerciție, dar prin răbdare, timp, implicare personală, crearea unui climat de încredere și o abordare graduală de învățare a lucrurilor noi, putem schimba atitudini și comportamente, reușind astfel să obținem aderența oamenilor la producerea schimbării.

În al doilea rând, dezvoltarea spiritului de echipă poate fi dificilă mai ales în mediile de lucru competitive. Acest lucru și mai greu de realizat în domeniul medical, unde există o ierarhie profesională și unde trebuie respectate autonomia medicului în luarea deciziei la patul bolnavului, precum și confidențialitatea informațiilor medicale obținute în timpul dialogului intim medic-pacient. În timpul carierei mele am avut șansa să coordonez activitatea spitalicească a echipelor medicale din punctul de vedere al calității actului medical. Prin procedurarea activității echipelor medicale multidisciplinare pentru cazuri complexe și prin stabilirea de obiective clare și logice care impuneau reguli pentru o manieră de comunicare deschisă, cu intoleranță la intimidarea sau denigrarea confratelui, cu discuții în care dezacordurile să fie constructive, prin consultare, sprijin, ajutor, ascultare reciprocă și învățare din greșeli, am reușit să obțin o atmosferă de lucru în care se luau cele mai bune decizii pentru managementul cazului și siguranța pacientului.

Am avut satisfacția să observ cum prin crearea unui mediu de lucru armonios, care să permită consensul în legatură cu rolurile și sarcinile membrilor echipei, se poate dezvolta cultura echipei în care leaderul devine interesat şi pregătit să investească timp și efort în împărtășirea experienței și cunoștințelor, ascultă ideile noi, oferă, încurajează sau critică, dar întotdeauna într-un mod pozițiv și constructiv. Satisfacția mea ar fi cu atât mai mare cu cât aceaste comportamente s-ar putea replica în întreg sectorul spitalicesc, astfel încât deciziile asupra pacientului să nu mai aparțină numai medicului curant, ci întregii echipe medicale, toate acestea fiind în beneficiul pacientului și a siguranței îngrijirilor medicale.

R.C: Care este rețeta succesului CNAS?

Dialog deschis și maximă transparență. Schimbarea de paradigmă în prioritizarea finanțării din sistemul sanitar va necesita aceeași manieră de abordare și anume continuarea colaborării și cooperarii interinstituționale, dialog susținut cu partenerii de contract și cu asociațiile de pacienți ale căror interese avem menirea și datoria să le reprezentăm. Numai împreună reușim să construim, să recunoaștem și să acordăm prioritate acelor servicii care satisfac cu promptitudine nevoile asiguraților noștri.

Serviciile de teleconsultații, cea mai mare realizare din pandemie

R.C: Cum arată programul dumneavoastră zilnic?

A.C: Sunt adepta politicii „usilor deschise”, dar unele responsabilități pot deveni urgente. De aceea îmi planific activitățile, audiențele și întâlnirile zilnice în funcție de importanţă, dificultate, urgenţă și sfera de cuprindere. Utilizarea aparatului de specialitate mă ajută să economisesc timp și pentru celelalte acțiuni de reprezentare, consultări, negocieri. Cea mai consistentă și de calitate parte a timpului o petrec însă, pentru identificarea împreună cu colegii mei a celor mai bune soluții în vederea atingerii obiectivelor ce ni le-am propus. În toate deciziile, discuțiile și soluțiile pe care le luăm împreună cu colaboratorii mei, eu nu uit nici un moment care este menirea și misiunea noastră în sistemul de sănătate: asiguratul și satisfacerea nevoilor de sănătate ale acestuia.

R.C: Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați avut în ultima perioadă?

A.C: Ultima perioadă a confruntat sectorul sanitar cu o criză fără precedent provocată de pandemie. Chiar și în acest context, am reușit să ne mobilizăm rapid și cred c-am dovedit capacitatea noastă de reacție rapidă prin adaptarea atât a sistemului informatic, cât și a legislației specifice sistemului asigurărilor sociale de sănătate, la tot ceea ce a însemnat contractarea și decontarea serviciilor de teleconsultații, vaccinare, testare, evaluare, spitalizare și monitorizare post-covid.

Fiecare dintre noi, de la șefi de instituții la cetățeni obișnuiți purtăm responsabilitatea pentru sănătatea și bunăstarea noastră și celor din jurul nostru. Am reușit să concretizăm interesul nostru pentru implicarea medicului de familie în schimbarea comportamentului individual în vederea menținerii sănătății și în vedrerea creșterii aderenței pacienților la serviciile medicale de depistare precoce a afecțiunilor grave, prin modificarea normelor noastre la Contractul-Cadru prin care am lărgit paleta de servicii preventive în domeniul asistenței medicale și asistenței stomatologice, sincronizându-le cu o finanțare mai consistentă.

R.C: Aveți hobby-uri care ar putea fi evidențiate?

A.C: Lectura, muzica și dansul sunt activități ce-mi fac mereu plăcere, iar în așteptarea unor perioade sau zile mai libere rămân pictura, grădinăritul și înotul.

Inspirată de Seneca

R.C:Care credeți că este rețeta pentru a ajunge o femeie de succes?

A.C: Pe langă învățarea și asimilarea continuă de competențe absolut necesare ascensiunii profesionale indiferent de gen, cred că noi femeile beneficiem de un plus de toleranță și empatie în comunicare. Acestea, împreună cu viziunea asupra viitorului organizației, pasiunea și consecvența în realizarea obiectivelor (indiferent de obstacole), încrederea în sine și curajul asumării răspunderii pot crea premisele pentru un leadership măreț.

R.C: Cum v-ați caracteriza într-o singură frază?

A.C: Mă pot identifica din punct de vedere emoțional cu interlocutorul, înteleg punctul de vedere al celorlalți chiar dacă nu sunt întodeauna de acord cu ceea ce spun, pot sa diferențiez rapid între cauza și efectul unei probleme și să orientez eforturile către soluționarea cauzelor problemelor, respect și apreciez meritele și calitățile colaboratorilor mei.

R.C: Ne puteți indica un dicton care să vă definească?

A.C: Seneca – „Oriunde există o fiinţă umană, există şi oportunitatea pentru bunătate.”