Lucrurile realizate de această asociație sunt fără egal, însă nu se opresc aici, Blondie are în plan să cumpere o aeronavă proprie pe care să o transforme în ambulanță aeriană și să creeze, astfel, primul serviciu de ambulanță aeriană din România.

Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

Cel mai important proiect și in 2022 a fost, categoric, proiectul început de noi în martie 2020 „Luam un avion” – proiect prin care transportam cu zboruri medicale de urgenta toți copiii cu afecțiuni medicale grave care au nevoie sa ajunga la un spital din afara tarii pentru ca afectiunea de care suferă nu poate fi tratata în România. Transportam cele mai grave cazuri medicale – au fost copii cu malformații cardiace, neurologice, renale, digestive, copii care au avut nevoie de transplant de organe, cazuri oncologice, boli genetice rare.

De fiecare data, noi întâi am spus – DA – și apoi am cautat rezolvarea. Am zburat de 52 de ori in 2022 si de când am început am ajuns la al 145-lea zbor. Ne-a costat peste 3.5 milioane de euro și deși nu ii numărăm, stim ca peste 400 de copii au zburat cu noi spre toată Europa. Am parcurs peste 420.000 km, deci putem spune ca noi am ajuns pana la Luna.

Acum ne dorim ca, pe langa, zborurile pe care le facem, sa reușim ca intr-un timp cât mai scurt sa reușim sa achiziționam o aeronava proprie pe care sa o transformăm în ambulanta aeriana și sa cream, astfel, primul serviciu de ambulanta aeriana din România. În acest moment, conform legislației, un pacient roman care nu poate fi tratat în tara are dreptul sa beneficieze de decontarea tratamentului intr-o clinica europeana prin formularul E112. Dar nu și transportul.

Cu toate ca un zbor medical poate sa ajungă și la 40 – 50.000 euro, acesta rămâne grija familiei.
De 3 ani, aici intervenim noi, iar când va exista serviciul de ambulanta aeriana, lucrurile se vor face și mai bine – spitalele vor avea un dispecerat prin care sa solicite un zbor, vor exista proceduri comune și nu va mai exista acea frica a părintelui – pe mine cine o sa ma ajute?

 Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?

În afara de zborurile pe care vom continua sa le susținem, ne-am propus ca în 2023 sa punem focus pe acțiuni de prevenție și sa ajungem la acei copii bolnavi înainte ca afectiunea de care suferă sa se agraveze și sa le reducă șansele de a se face bine. În sensul asta, vom extinde în judetele Ilfov, Giurgiu și Călărași proiectul de monitorizare a gravidelor in risc social din mediul rural. În România, conform unui studiu al Centrului National pentru Statistica și Informatica în Sănătatea Publica, au murit în 2021 peste 1000 de nou născuți care nu împlinisera încă 1 an de viata.

Dintre aceștia, jumătate proveneau din sarcini complet nemonitorizate. Aproape 20% aveau mame minore … au abandonat scoala după gimnaziu și… erau analfabete. La acestea se adaugă mamele victime ale violentei domestice, mamele care provin din sistemul de protecția copilului, mame fără acte de identitate. Și toate aceste cifre nu fac decât sa arate ca mediul social influențează situația medicala a copilului care se naște si ca este nevoie de o intervenție integrata cu multi actori la masa pentru ca statisticile sa se modifice în bine și ajutorul sa cuprindă și copilul și mama.

În afara de acast pregătim o caravana destinata nou nascutilor – tot din mediul social complicat. Se va numi – Sa crești mare – și va facilita efectuarea unui mare număr de examene care pot arata în stare incipienta multe din bolile care afectează grav copiii atunci când sunt descoperite târziu.

Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?

Cel mai greu si mai trist a fost ca mulți dintre copiii care aveau nevoie să fie ajutați au devenit „invizibili”. Copiii bolnavi în risc social erau greu de sprijinit și înainte de pandemie, dar în timpul perioadei de lock-down ei au fost aproape imposibil de identificat. Intrarea în izolare a rupt autoritățile și medicii de familiile cu probleme sociale și efortul de a-i ajuta a fost uriaș.

De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?

Noi chiar am primit si primit mult sprijin din partea autorităților și mereu am spus ca nu suntem se părți diferite ale fileului pentru ca să poți sa duci la capăt o misiune atât de complexa nu poate sa se întâmple decar atunci când suntem mulți. In perioada de pandemie, lucram zilnic cu Ministerul Afacerilor Externe, cu DSP, cu Serviciu de Pașapoarte etc. Și acum ne sprijină in continuare pentru ca de fiecare data noi mergem catre ei numai cu situatii exceptionale.

Zburam de cele mai multe ori cu o companie a statutului roman. Avem zboruri la care suntem obligați sa facem copiilor pasaport in dimineața plecării. Trebuie sa prijinim părinții sa obțină Formularul E112 și niciodată nu avem timp. Iar aici intervin oamenii câte lucrează în institutului ale statului care înțeleg ca dacă cerem ajutorul este pentru ca este mare nevoie. Și de fiecare data a fost bine!

Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

Tinerii de acum sunt fantastici! Au o deschidere pe care nu am mai vazut-o, sunt creativi și neobositi. Avem în echipa un coleg născut în același an cu Blondie, cel în numele căruia am înființat asociatia. Și deci, dacă ma gândesc la Robert, colegul meu, cred ca nu i-as da niciun sfat. Doar sunt recunoscătoare ca îl am alături și pot învăța din câte are el de dat.

Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

Eu cred ca sistemul medical din Romania evoluează în bine! Se vede! Se vede evoluția și fata de acum 1 an sau 2, iar dacă ne uitam în urma cu 10 ani, e chiar imposibil sa nu vezi cât s-a schimbat. Noi visam ca în următorii ani, avionul pe care îl vom achizitiona sa fie folosit pentru a transporta în România pacienți din alte tari pentru a fi tratați la noi.

Responsabilitate. Ce vă spune acest cuvânt?

Normalitatea începe cu momentul în care realizam sa suntem responsabili pentru cei care nu se pot ajuta singuri. Și după ce decidem sa facem, e important sa facem lucrurile bine! Nu e o alegere. Este obligatoriu.